Tatiana Eremciuc este omul care stabileşte dacă probele de apă prelevate corespund normelor admisibile pentru consum. „Nitraţii, în urma unor reacţii în organism, duc la boli de ficat, sulfaţii de clorură, de săruri, agravează sănătatea, duc la boli de inimă”, spune ea.

Specialiştii de la noi bat alarma de câţiva ani. Mai mult de 80 la sută din fântânile publice din ţară nu corespund standardelor, iar apa consumată prezintă un adevărat pericol.

„Astăzi avem 80% din fântâni care sunt poluate cu nitraţi. O altă problemă este poluarea microbiană a apei potabile care persistă în 1/3 din toate fântânile publice şi individuale”, afirmă Ion Șalaru, vicedirector, Centrul Naţional de Sănătate Publică.

În cadrul unul atelier, responsabilii din cadrul subdiviziunilor teritoriale ale Centrului de Sănătate Publică sunt informaţi cum să aducă la cunoştinţa oamenilor pericolul care îl ascunde apa pe care o bem, or aceasta nu poate fi tratată.

„O soluţie ar fi altă sursă alternativă, fiindcă este practic ireal să instalăm câte un filtru la fiecare fântână, el costă bani şi întreţinerea lui costă”, a menționat Ion Șalaru.

De altă parte, experţii de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţin că atunci când nu sunt resurse financiare, informaţia este cea mai bună armă. „Este un fenomen pe care îl întâlnim în multe ţări din Europa. Populaţia rurală care depinde de fântâni, are mai multe probleme în ceea ce privește asigurarea calității apei. Construcţia reţelelor este o soluţie pe termen lung, dar irealizabilă la moment. De aceea, este important să informăm populaţia locală despre riscurile apei necalitative”, susține Oliver Schmoll, specialist OMS pentru Europa.

Anual, Centrul Naţional de Sănătate Publică prelevă probe din peste 20 de mii de fântâni.

„Am făcut recent un studiu despre cercetarea calităţii apei în sudul Moldovei şi nitraţi s-au depistat foarte mari, depăşesc norma de 4 -10 ori. Dacă la nitraţi, pentru maturi norma este de 50 mg pe litru, la copii se acceptă numai 5 mg pe litru”, a precizat Tatiana Eremciuc, medic, Laboratorul central sanitaro-igienic.

Nici în nordul ţării situaţia nu este mai bună. În lipsa unei alternative, moldovenii tot la fântână merg după apă.

În ţara noastră, puţin peste jumătate din locuitori au acces la apeduct. În cea mai bună situaţie sunt locuitorii municipiilor. „Apă-Canal Chişinău” deserveşte zilnic peste 800 de mii de consumatori.

În Moldova sunt în jur de 150 de mii de fântâni.