Negrea este un sat şi comună din raionul Hînceşti. Negrea este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 24 km de orașul Hîncești și la 62 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1985 de oameni. Satul Negrea a fost menționat documentar în anul 1820.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
![]() |
Ce creştere a exporturilor se aşteaptă în Moldova
Ministerul Economiei prognozează creșterea exportului de mărfuri în perioada anilor 2017-2019 cu circa 5,7% anual, iar a importurilor – cu circa 4,7% anual, notează NOI.md.
Acest fapt este prevăzut de noua prognoză a indicilor macroeconomici pe anii 2017-2019, efectuată de instituţie.
Printre factorii principali care vor contribui la majorarea treptată a exporturilor în perioada de prognoză specialiştii instituţiei de resort nominalizează: restabilirea cererii externe, ofertei interne la produsele agricole, creșterea calitativă a exporturilor, în special, datorită investițiilor efectuate în extinderea şi reînnoirea bazei tehnologice, şi, respectiv, integrarea produselor moldovenești în fluxurile internaţionale.
Reprezentanții Ministerului Economiei au menţionat că, în scopul extinderii şi diversificării piețelor de export pentru produsele moldovenești, precum şi ținînd cont de existenţa unui interes sporit din partea agenților economici autohtoni din domeniul agroalimentar de a stabili relații comerciale cu China și Egiptul, instituţia a inițiat consultări privind oportunitatea negocierii unor eventuale acorduri de comerț liber interstatale cu ţările respective.
Mai mult, în viitorul apropiat va intra în vigoare Acordul de comerț liber între Moldova şi Turcia, care va liberaliza schimburile comerciale între ambele țări pentru circa 9 mii de poziții tarifare.
Acordul în cauză are drept scop promovarea comerțului reciproc, dezvoltarea relațiilor economice dintre țări, contribuie la eliminarea barierelor în calea comerțului şi extinderea schimburilor comerciale, precum şi crearea condițiilor pentru continuarea atragerii investițiilor, în special pentru dezvoltarea celor mixte în ambele state.
Potrivit Ministerului Economiei, majorarea volumului importurilor în următorii trei ani va fi condiționată de restabilirea cererii interne, în special pentru materia primă de import din partea mediului de afaceri, majorarea fluxului de investiții, în special a mașinilor, aparatelor electrice, produselor minerale.
Ponderea majoră în totalul importurilor va reveni, în special, resurselor energetice, datorită creșterii economice preconizate în sectoarele de bază ale economiei, dar mai ales a prețurilor la gaze naturale şi petrol.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Sursa:
Declarația călătorului: Ce este și cînd trebuie completată
Rusia expulzează trei angajați ai ambasadei Republicii Moldova
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
- Etnobiologia ciupercilor: cunoștințe despre ciupercile comestibile și magice în folclor și viața cot…
- Etnoecologia grădinii: peisajul cultural ca o creație comună a omului și a plantelor
- Natalia Striameț și pădurea ca acasă: cum cunoașterea sălbatică menține durabilitatea
- Focul ca spirit: etnobiologia flăcării, căldurii și purificării
- Apa ca spirit: etnobiologia izvoarelor, râurilor și fântânilor
- Natura țesută în haină: etnobiologia vestimentației



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)