29 martie 2017, 10:40 Realitatea moldovenească 14404

Nimeni nu va verifica averea funcționarilor

Victor Surugiu

Din momentul intrării în vigoare a Legii privind Autoritatea Națională de Integritate au trecut opt luni, însă noua instituție nu a început încă să funcționeze la capacitate maximă.

În legătură cu aceasta, se creează impresia că autoritățile intenționat tergiversează reforma. Se așteaptă că la sfîrșitul lunii martie, în Parlament va fi prezentat raportul privind activitatea organului anticorupție pentru anul trecut. Ce-i drept, luptătorii împotriva corupției nu prea au ce relata: averea, veniturile și interesele funcționarilor moldoveni demult nu mai sînt verificate de nimeni. Pînă în prezent nu a fost aleasă conducerea și nu au fost aleși inspectorii Autorității Naționale de Integritate (ANI) care trebuie să verifice declarațiile. Totodată, întreținerea acestei instituții nefuncționale îi costă pe contribuabili sume rotunde.

Legea privind Autoritatea Națională de Integritate a intrat în vigoare pe 1 august 2016. Noua instituție a substituit Comisia Națională de Integritate, creată după 4 ani de la fondarea ei. Autoritatea abilitată cu verificarea averii și intereselor funcționarilor a fost creată după modelul Agenției Naționale de Integritate din România. Însă, spre deosebire de analogul românesc, activitatea ei nu poate fi numită una de succes.

Comisia Națională de Integritate nu făcea față sarcinilor sale și demonstra niște indicatori de eficiență extrem de reduși. Doar puțini dintre funcționarii-contravenienți au primit pedepse reale cu participarea acestui organ. Și dacă în România declarațiile privind veniturile și averea și interesele personale sînt făcute publice peste cîteva zile de la depunerea lor, atunci în Moldova trebuie să așteptăm cu lunile ca să avem acces la ele. Pe site-ul comisiei desființate pînă în prezent nu au fost plasate multe declarații ale demnitarilor pentru anul 2015.

Mai mult, după 1 august 2016, cînd a fost lansată reforma, în Moldova nu sînt verificate averile, veniturile și conflictele de interese ale funcționarilor moldoveni, precum și respectarea de către ei a regulilor incompatibilității funcțiilor. De la finele lunii iulie pînă la finele lunii decembrie anul trecut, autoritatea de integritate nu s-a întrunit niciodată în ședințe publice, nu avea cine studia declarațiile demnitarilor. Practic, nimic nu s-a schimbat și în anul acesta, din cauză că autoritatea nu a fost completată cu cadrele necesare.

Totodată, în ultimele 9 luni, angajații și conducerea CNI vin în fiecare zi la lucru, ocupîndu-se formal cu pregătirea de transmitere a dosarelor noului organ. Lipsa activității de bază a acestei autorități a fost confirmată și de vicepreședintele comisiei, Victor Strătilă, în cadrul unei emisiuni televizate, dînd de înțeles că „ceea ce se întîmplă acum cu ANI este un pas înapoi".

Cît costă întreținerea autorității de integritate?

În perioada de tranziție, conducerea, membrii și angajații comisiei, practic, nu-și îndeplinesc obligațiile de serviciu, dar salariile și le primesc cu regularitate. Probleme cu mijloacele bănești se pare că nu-s: conform legii, Parlamentul expedia anual Guvernului bugetul deja aprobat al Comisiei Naționale de Integritate pentru asigurarea finanțării pentru următorul an bugetar.

De menționat că întreținerea autorității de integritate îi costă pe contribuabili destul de scump. Din tabelele de mai jos, în care este reflectat bugetul întreprinderii de stat pentru 2016 și 2017, se poate vedea că Comisia Națională de Integritate a cheltuit anul trecut, jumătate din care nu a funcționat, mai mult decît a fost alocat pentru ANI în anul curent. Totuși se pare că Autoritatea Națională Anticorupție, ca și predecesorul său, va inactiva cel puțin jumătate de an.

Legea privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar face lumină asupra salariilor președintelui, adjunctului și angajaților Autorității Naționale de Integritate (vezi tabelul de mai jos). Mărimea salariului mediu pe economie, aprobat de Guvern, prognozat pentru 2017, a constituit 5300 de lei. Ținînd cont de acest indicator, salariile de funcție ale angajaților ANI variază de la 1480 de lei pentru inspectorii de rînd pînă la 21.220 de lei pentru conducătorul instituției. Totodată, în afară de salariu, funcționarii au dreptul la bonusuri sub formă de adaosuri, premii și alte plăți materiale.

Astfel, pentru nedivulgarea secretului de stat despre faptele, datele sau documentele care au devenit cunoscute în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, se oferă un adaos lunar la salariu, în mărime de 20% din salariul de funcție. Legea privind secretul de stat prevede pentru președintele ANI un acces special la date cu toate gradele de confidențialitate. Toți angajații ANI ce ocupă funcții de demnitate publică beneficiază anual de un ajutor material în mărime de un salariu mediu lunar. Totodată, fiecare angajat poate fi premiat în legătură cu datele jubiliare, sărbătorile profesionale și sărbătorile nelucrătoare (pentru a avea cu ce le marca din contul contribuabililor).

Șapte membri ai Consiliului: de la un secretar de presă pînă la un ex-ministru

În general, se creează impresia că autoritățile noastre încearcă să tergiverseze la maximum momentul cînd ANI va începe să funcționeze. Pînă la finele lunii august 2016, Parlamentul, Guvernul, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, autoritățile locale și Ministerul Justiției trebuie să asigure numirea membrilor Consiliului de Integritate. Însă procedurile de concurs au fost lansate cu mare întîrziere, iar drept consecință, această structură a fost completată cu o întîrziere de patru luni.

Consiliul de Integritate este o verigă-cheie a ANI și constă din șapte membri, cu un mandat de cinci ani. Este delegat cîte un reprezentant din partea Parlamentului, Guvernului, Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor și Congresului Autorităților Publice Locale al Moldovei. Încă doi membri sînt selectați de Ministerul Justiției din societatea civilă. Potrivit legii, Consiliul poate începe a funcționa dacă acesta are o componență de cel puțin cinci persoane.

Primii în autoritatea de integritate au fost delegați președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, și expertul-coordonator al Congresului Autorităților Publice Locale din Moldova, Viorel Rusu. Fiecare a fost numit în această funcție de instituția pe care o reprezintă.

Pe 22 decembrie deputații au votat numirea în Consiliul de Integritate a directorului Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), Sergiu Ostaf. Drept concurent al acestuia trebuia să fie membrul consiliului local din partea Partidului Democrat Mircea Tanasov, încă el nu s-a prezentat la interviu. De aceea, Ostaf a devenit singurul candidat care a participat la concursul organizat de Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități. Noul membru al Consiliului este cunoscut prin faptul că a participat la elaborarea Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Numele reprezentanților societății civile au devenit cunoscute abia pe 27 decembrie. Hotărîrea Guvernului prin care a fost aprobat modul de selectare a candidaților de către Ministerul Justiției a fost adoptată cu trei luni înainte. Încă o perioadă de timp a fost necesară pentru crearea comisiei de concurs, precum și pentru desfășurarea concursului propriu-zis. Au parvenit cereri din partea a șapte candidați, iar după două etape, inclusiv interviul final, au fost aleși doi. Ministerul Justiției l-a înaintat în Consiliul de Integritate pe fondatorul și conducătorul grupului de presă Dumitru Țîra, precum și pe secretarul de presă al asociației „Promo-Lex" Tatiana Pașcovschi.

Guvernul a luat decizia privind reprezentantul său în Consiliul de Integritate pe data de 28 decembrie. În această funcție a fost numită Victoria Iftodi, a cărei candidatură a fost susținută de ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, și premierul Pavel Filip. Pînă în 2013 Iftofi a lucrat notar, iar apoi a trecut la Ministerul Justiției – inițial, în fotoliul de ministru-adjunct, iar apoi și de ministru al justiției. În 2006, a părăsit acest post, în legătură cu numirea în funcția de ambasador al RM în Franța.

Nici conducători, nici inspectori

Noua componență a Consiliului de Integritate a fost criticată de experți și politicieni. Deputatul PLDM Tudor Deliu a declarat că Mircea Tanasov, concurentul lui Sergiu Ostaf, a figurat pe listele Partidului Democrat la alegerile locale, de aceea, admiterea lui la concurs a fost ilegală. În opinia deputatului, concursul în Parlament a fost mimat și nu putem vorbi despre transparența procesului de selectare. Față de candidații Ministerului Justiției și altor instituții publice, de asemenea, au fost lansate suspiciuni privind afilierea la un anumit partid.

Vicepreședintele partidului „Platforma Demnitate și Adevăr" Alexandru Slusari a făcut un apel public față de partenerii de dezvoltare, acuzînd autoritățile de mimarea reformelor, precum și de crearea intenționată a unor instituții publice neajutorate și docile, a căror sarcină este lupta anticorupție. În opinia lui, autoritățile realizează foaia de parcurs a UE doar pe hîrtie, contînd pe noi tranșe financiare ale donatorilor, însă realitatea este departe de ce „desenează" ei în rapoarte.

Așa sau altfel, procesul de verificare a declarațiilor funcționarilor trenează și în următoarele luni nu va fi relansat. Membrii noului consiliu de integritate se ocupă cu dezbaterea și elaborarea regulamentelor interne, deschid o nouă pagină web, organizează dezbateri publice și campanii informaționale. Împreună cu colegii lor de la Centrul Național Anticorupție, ei se pregătesc să prezinte Parlamentului un raport privind activitatea lor desfășurată anul trecut.

În competențele Consiliului de Integritate intră: aprobarea procedurii și organizarea concursului de suplinire a funcțiilor de președinte al ANI și a adjunctului acestuia, crearea comisiilor de concurs și anunțarea numelor cîștigătorilor. Deși din momentul numirii Consiliului de Integritate al ANI au trecut circa trei luni, candidații la funcțiile de conducere a ANI nu au fost selectați pînă în prezent, nici nu a fost anunțat concursul. Iar președintele și vicepreședintele autorității de integritate mai trebuie să fie verificați de Președinție. După reformă conducătorii ANI sînt aprobați în funcție nu de parlament, ci de șeful statului, la propunerea Consiliului de Integritate.

Respectiv, se amînă selectarea inspectorilor de integritate și verificarea angajaților de la Comisia Națională de Integritate. Numirea în funcție a inspectorilor și a angajaților aparatului ține de competența președintelui ANI. Declarațiile funcționarilor trebuie verificate de 30 de inspectori, care vor putea nu doar să constate încălcările și să ceară explicații, dar, la necesitate, să aplice sancțiuni, să apeleze în instanță și să obțină confiscarea averii.

Sub presiunea societății și civile și a partenerilor europeni, nemulțumiți de tergiversarea reformei anticorupție, pe 30 decembrie, Consiliul de Integritate și-a desfășurat prima ședință în componență deplină. A fost nevoie de aproape două luni pentru adoptarea Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului pentru funcțiile de președinte al ANI și adjunctul lui. Pe 20 martie, la Chișinău, a avut loc ședința comună a Consiliului de Integritate și a reprezentanților societății civile, în cadrul căreia a fost examinată organizarea concursului de selectare a conducătorilor autorității de integritate. Societății civile i s-a promis încă o dată că în curînd concursul va fi anunțat, dar se pare că sistemul național de integritate nu degrabă își va începe activitatea.