21 aprilie 2017, 11:00 Realitatea moldovenească 2659

Copiii sînt duşi din Moldova. Care vor fi consecințele

Marina Prodius

Rezultatele „Recensămîntului populației și locuințelor – 2014" a arătat că populația îmbătrînește și se reduce. Moldova bate recordurile la depopulare.

Totodată, crește și numărul copiilor care părăsesc țara noastră împreună cu părinții. Este vorba atît despre vîrste școlare, cît și preșcolare. Această migrație aduce țării un prejudiciu mai mare față de cea anterioară, deoarece cetățenii Moldovei migrează deja cu familiile, iar acestea pierd motivația de a reveni. Are loc reducerea populației. Demografii consideră că, dacă această tendință se va menține, atunci peste 50 de ani în Moldova vor locui circa 1 milion de persoane. Ieșirea din situație ar fi crearea locurilor de muncă și majorarea salariilor, creșterea nivelului serviciilor medicale și a accesului la ele, crearea condițiilor pentru nașterea copiilor și mulți alți factori ce pot îmbunătăți indicatorii demografici ai Moldovei.

Toamna se numără copiii

Potrivit demografilor, cel mai frecvent țara este părăsită din cauza problemelor economice. Dar, totodată, nu trebuie să excludem faptul că din Moldova pleacă cei care au salarii bune. Experții explică această situație prin factorul psihologic, cînd societatea nu crede în viitorul țării sale, nu vede oportunități pentru autorealizare, obținerea serviciilor medicale calitative. Cauzele de a pleca de aici pentru totdeauna sînt complexe. În primul rînd, pentru că mulți oameni nu văd perspectivele ieșirii din criza economică și de îmbunătățire a vieții în această țară, precum și că vor să-și crească și să-și educe copiii într-o societate sigură, unde să se simtă protejați de stat.

Timp de 22 de ani, din 1993 pînă în 2015, din Moldova au plecat 55.639 de copii cu vîrste de pînă la șapte ani. Precum menționează expertul economic IDIS Viitorul Denis Gorea, în prezent, are loc al doilea val de emigrare a populației după primul, care s-a produs la finele anilor 1990. În acest sens, pentru Moldova există mai multe pericole. Crește numărul micuților care s-au născut în țara noastră, dar nu au mers în clasa întîi. Adică, în medie, pe parcursul anului școlar, țara este părăsită de 2529 de copii de vîrstă preșcolară. Efectuînd o analiză demografică a situației în țară, expertul a atras atenția asupra refluxului de copii din țară și consideră că aceste date ar putea fi mai reale, ținînd cont că ele sînt înnoite anual în instituțiile de învățămînt și nu sînt supuse influenței politice, așa ca, de exemplu, recensămîntul populației.

Invocînd datele anului 2000, Gorea a menționat că peste 9,5 mii de copii care s-au născut în 1993 nu au mers în clasa întîi. „Explicația este în problema migrației, pentru că mortalitatea infantilă în Moldova este foarte mică", se arată în studiu.

Părăsesc țara activ și cei care deja merg la școală. Adică, mulți nu finalizează clasa a 9-a. Astfel, din numărul total de copii din clasele I-VII, în anii 2000-2001, 11 921 nu au fost înregistrați în 2001, în clasele II-IX în anul următor.

„Dacă sumăm aceste cifre, reiese că numărul elevilor plecați în perioada 2001-2015 a depășit 100 de mii. Ei nu au intrat în gimnazii și nu le-au absolvit în Moldova, deși studiile primare le-au obținut în Moldova", se arată în studiu.

Analizînd aceste rezultate, putem înțelege cîți oameni trăiesc în Moldova, dacă presupunem că fiecare copil a părăsit țara împreună cu doi părinți. În special ei pleacă în Canada, Italia și Rusia.

Autorul studiului a menționat că în calcul nu au fost luați elevii școlilor medii, studenții și oamenii fără copii, care au părăsit țara din anul 2000.

Potrivit ultimelor date ale Recensămîntului populației, în orașe trăiesc peste 182,4 mii de copii cu vîrste de la zero pînă la 17 ani, în localitățile rurale – aproape 403 mii. Cei mai puțini copii din această grupă de vîrstă sînt în raionul Basarabeasca (4487), Dondușeni (7211), Cimișlia (9650), Ocnița (8297), Șoldănești (8190) și Taraclia (7404).

Și-au pierdut speranța

Lucrînd o perioadă peste hotare, migranții moldoveni se străduie să-și ia copiii cu ei cît mai repede, deoarece ei s-au adaptat deja la noul loc de trai. Această tendință capătă tot mai mult teren.

- Copiii sînt luați de părinții care au deja peste hotare un loc permanent de trai, un loc de muncă bine plătit, relatează directoarea Centrului de Studii Demografice, Olga Gagauz. Are lor reunirea familiilor. La acest fapt contribuie și legislația țărilor gazde, care le permite să aducă copiii. Copiii migranților moldoveni se integrează destul de ușor în țările europene, inclusiv în instituțiile de învățămînt.

Frontierele noastre sînt deschise, oamenii au dreptul să plece și acest fapt pozitiv noi l-am obținut în rezultatul democratizării societății. E altceva că oamenii nu pleacă fără motiv. Principala cauză este situația social-economică complicată: lipsa perspectivelor, neîncrederea în ziua de mîine. Totodată, s-au stabilit anumite legături sociale, sînt rude, cunoscuți cu experiență de trai peste hotare, care îi invită pe alții, îi sfătuiesc cum să se aranjeze mai bine. Acum e mai ușor de plecat peste hotare decît la finele anilor 1990 – începutul anilor 2000. Din păcate, trebuie să constatăm că numărul celor care pleacă din Moldova nu scade, ci dimpotrivă, crește. Acest fapt are o influență negativă asupra situației demografice. În același timp, sînt posibile consecințe social-economice grave pentru țară.

Țara îmbătrînește, rămîn oameni mai ales în etate, pleacă în special tinerii, cadre înalt calificate, de aceea Moldova pierde nu doar în cantitate, dar și în calitatea potențialului uman. Totodată, se reduce și natalitatea, deoarece numărul populației de vîrstă reproductivă se reduce semnificativ. Ea se compune din generații numeric mici ce s-au născut la finele anilor 1990-începutul anilor 2000. De aceea, principala tendință, pe care o vom vedea în următorii ani este reducerea natalității și creșterea mortalității, a menționat Olga Gagauz.

Expertul în domeniul sociologiei din cadrul Centrului de Studii Sociologice și Marketing „CBS-AXA" Vasile Cantarji spune că după destrămarea Uniunii Sovietice, odată cu deschiderea frontierelor, piața Moldovei a fost invadată de noutăți, succese în medicină, în planificarea familiei, elaborate în Occident, și au devenit accesibile și pentru populația Moldovei. „Acest fapt este caracteristic nu doar pentru Moldova, dar și pentru întreaga societate în general. În cele din urmă, observăm o reducere bruscă a natalității, ceea ce era de așteptat. Dar există și alte procese, ce caracterizează Moldova în perioada independenței – migrația. Rezultatul – reducerea populației. De aceea e puțin probabil că anumite eforturi sau măsuri pentru sporirea natalității vor da rezultatele scontate. Acest lucru nu se va întîmpla", susține sociologul.

Pustiul Sahara

„Migrația de muncă a început din cauza lipsei locurilor de muncă, a salariului decent, continuă Vasile Cararji. Dar totul s-a perpetuat și acum acest proces trece la un nou nivel calitativ, cînd oamenii pleacă nu pentru a căuta de lucru, ci în scopul reîntregirii familiei. Desigur, cetățenii noștri migranți nasc copii peste hotare. Copiii deja intră în echilibrul demografic al acelor țări. Iar în Moldova, din cauza migrației copiilor, se închid școlile și universitățile. Dacă în anii 1990 erau peste 600 de mii de copii de vîrstă școlară, acum ei sînt în număr de circa 300 de mii. Adică numărul copiilor, în comparație cu finele anilor 1980, s-a redus de două ori. Această problemă este una delicată din punct de vedere politic și este nevoie de voință politică pentru soluționarea ei".

În consecință, localitățile au ajuns într-un cerc vicios. Cînd clasele nu acumulează numărul necesar de copii, ele sînt unificate, apoi se închid școlile. Iar cînd se închid, aceste raioane devin neatractive pentru tineret, pentru că ei nu au unde își da copiii la studii, respectiv, nimeni nu vrea să trăiască și să-și construiască familii acolo. Închiderea școlilor, pe de o parte, este o consecință tristă, iar pe de alta – este cauza pentru care oamenii pleacă din sate și din țară. Este evident că în sate numărul populației scade, iac copii nu sînt.

- Satele dispar nu doar din cauza migrației internaționale, dar și a celei interne, pentru că tineretul se mută la orașe, spune Olga Gagauz. Este un proces firesc, în multe țări populația rurală se reduce, iar cea urbană crește. Acesta este rezultatul urbanizării, concentrării economiei și serviciilor în orașe. Localitățile fără potențial de creștere, fără tineret și doar cu bătrîni, cu timpul ar putea să dispară de pe harta Moldovei.

Deocamdată, e greu să spunem cu cît se va reduce populația. Tendința de astăzi vorbește despre o reducere continuă. Totul va depinde de procesele de migrație. Este greu de prezis imigrația (intrarea în RM din alte țări). În prezent acesta este un fenomen destul de imprevizibil. Dacă vom reuși să obținem o creștere economică și țara va deveni mai atractivă pentru trai, atunci este posibilă sporirea imigrației.

Însă reducerea numărului populației este caracteristică și pentru Ucraina, România, Bulgaria și alte țări din UE. Aceasta este legată de modul în care s-a format populația în deceniile anterioare. În anii 1980, în aceste țări a fost înregistrată o natalitate înaltă, respectiv, o creștere sporită a populației. În anii 1990 natalitatea a început să se reducă rapid, fapt ce a creat o restructurare a dezvoltării proceselor demografice. Iar țările cu un nivel economic înalt, din contul creșterii procesului de migrație, își asigură o majorare a numărului populației. Respectiv, țările cu un nivel economic jos pierd populația în urma migrației. Dar în prezent, țările europene dezvoltate se confruntă cu anumite dificultăți legate de fluxul migranților.

În următoarele decenii, numărul absolut de nașteri se va reduce inevitabil. Se atestă o reducere a numărului de nașteri ce-i revin unei femei de vîrstă reproductivă. Nașterea copilului se amînă pe o perioadă mai tîrzie, respectiv, se majorează vîrsta medie a mamei la naștere. Are loc o restructurare a natalității. Și Moldova nu face excepție în acest sens în spațiul european.

Principala problemă este legată de faptul că în perioada reproductivă și de căsătorie intră o generație puțin numeroasă de la sfîrșitul secolului XX – începutul secolului XXI. Acest fapt determină reducerea mamelor potențiale, a părinților, fapt ce va conduce la reducerea numărului de nașteri pînă la 20 de mii pînă în 2035. Deocamdată, indicatorii de natalitate sporită se atestă în localitățile rurale. Dar și de acolo oamenii pleacă, în special tineretul. Acest fapt va influența considerabil numărul total de nașteri, a menționat Olga Gagauz.

Ne-au numărat

Acum noi știm că în Moldova locuiesc 2 milioane 998 mii de oameni, inclusiv 209.030 de nerezidenți. În comparație cu recensămîntul anterior, din 2004, populația Moldovei constituia 3 milioane 383 de mii de oameni, iar în 1989 – 3 milioane 657 de mii.

În orașe trăiesc 38,2% din populația țării, iar la sate – 61,8%. La Chișinău locuiesc, potrivit BNS, 662.836 de oameni, totodată, 41% dintre chișinăuieni nu au putut fi recenzați. În 2004 populația Chișinăului era de 589 de mii de oameni, fără suburbii.

Trist, dar adevărat. Potrivit datelor statistice, s-a redus numărul populației apte de muncă (16-61 de ani). Dacă în 2004 numărul cetățenilor apți de muncă constituia 63,9%, atunci în 2014 acesta s-a redus pînă la 63,1% din populația Moldovei. Totodată, de la 14,8% pînă la 18,5% s-a majorat numărul celorcu vîrste de peste 61 de ani, iar de la 23% pînă la 18,4% s-a redus numărul locuitorilor cu vîrste sub 16 ani.

În Moldova sînt mai multe femei decît bărbați: 51,8% din populație sînt femei, a căror vîrstă medie este de 39,2 ani. Vîrsta medie a bărbaților din țară constituie 35,7 ani. Potrivit Olgăi Gagauz, datele recensămîntului nu au constituit o surpriză pentru demografi.

- Desigur, în urma migrației, numărul populației țării s-a redus semnificativ. Centrul de studii demografice a prezentat anterior studiile sale privind populația țării cu un loc de trai obișnuit (peste 12 luni). Potrivit datelor noastre, populația totală constituia circa 2,9 milioane de oameni. datele prezentate de Biroul Național de Statistică au arătat că în țară trăiesc 2 milioane 789 de oameni (loc de trai obișnuit). Rezultatele sînt prognozabile, pentru că numărul populației s-a micșorat în urma reducerii sporului natural – numărul deceselor depășește numărul nașterilor, începînd cu 1989. Totodată, Moldova se confruntă cu un nivel înalt al migrației. Peste 20% dintre cetățenii țării trăiesc peste hotare, a spus directorul CSD pentru NOI.md.

Vorbind despre neajunsurile procesului de recensămînt, demograful Valeriu Sainsus a numit drept principalul neajuns lipsa unei promovări reușite. Oamenilor nu li s-a povestit pentru care este scopul recensămîntului, cine și cînd va veni la ei, care este importanța informației obținute. Au fost sectoare în Chișinău în care nu a fost chestionat niciun om. A doua problemă a recensămîntului este volumul enorm de muncă a recenzorului, iar din această cauză, calitatea a avut de suferit. În formularul de recenzare era o listă mare de întrebări și nu este clară raționalitatea lor.

- Rezultatele recensămîntului populației, desfășurat în 2014, au fost extrem de importante, în pofida faptului că au fost date publicității abia peste trei ani, adică peste o mie de zile, și ele reflectă realitatea, consideră interlocutorul. Ele sînt foarte necesare din punctul de vedere al cercetărilor științifice, alte date nu avem. Dar lasă de dorit calitatea recensămîntului, fapt ce poate avea un impact negativ asupra elaborării politicii economice și sociale a statului.

Va fi o marjă de eroare foarte mare. Totuși, recensămîntul a confirmat presupunerile noastre. Adică, în Moldova se atestă o depopulare foarte profundă și extinsă. Datele recensămîntului ofere niște cifre, dar în realitate sînt cu mult mai puțini oameni.

Asta înseamnă că în țara noastră există foarte mari probleme din punctul de vedere al perspectivelor. Datele oficiale ale recensămîntului sînt dubioase, din cauza metodologiei incorecte aplicate de la bun început. De aceea, următorul recensămînt al populației, preconizat pentru 2021, s-ar putea confrunta cu problema lipsei unui birou pentru elaborarea viitorului recensămînt al populației. De aceea noi criticăm metodologia existentă și propunem elaborarea unei noi metodologii a viitorului recensămînt. Ni se explică că acest lucru necesită cheltuieli, că nu există mijloace financiare. Dar acesta nu este un argument, pentru că datele trebuie să fie exacte.

Actualul recensămînt a fost desfășurat datorită insistenței sponsorilor și organizațiilor internaționale. Statul va mai exista, dar nu se știe dacă în el vor mai trăi oameni sau mai exact – ce fel de oameni. Pentru că depopularea și criza demografică sînt legate. Și nu trebuie să uităm despre emigrarea cetățenilor Moldovei. Noi presupuneam în anii 1990 că în țară vor locui 5 milioane de oameni, dar recensămîntul din 2004 și din 2014 demonstrează contrariul. Adică Moldova s-ar putea confrunta cu situația în care va exista un teritoriu, dar nu se știe dacă pe el vor trăi oameni. Dacă tendința se va menține și prognozele Institutului de la Viena, ale organizațiilor internaționale, dar și ale noastre se vor adeveri, atunci peste 50 de ani, în țară vor locui mai puțin de 1 milion de oameni sau aproape 1 milion. Dar dacă în țara noastră va fi implementată o politică demografică, atunci efectul ei pozitiv va apărea abia peste 10 ani, a conchis Sainsus.