03 iunie 2017, 11:30 Realitatea moldovenească 3630

Ce plan a pregătit Consiliul Europei pentru Moldova

Victor Surugiu

Săptămîna aceasta, la Chișinău a fost prezentat Planul de acțiuni al Consiliului Europei cu privire la Moldova pentru următorii trei ani, a cărui implementare este estimată la 17,8 milioane de euro. Lansarea a fost prilejuită de vizita oficială a secretarului general al Consiliului Europei (CoE), Thorbjorn Jagland.

 
Planul CoE-RM este destinat susținerii reformelor în diferite domenii – de la lupta anticorupție și spălarea banilor pînă la reglementarea juridică a Internetului și dezvoltarea societății informaționale. Consiliul Europei așteaptă ca Moldova să adere la mecanismul petițiilor colective a Cartei Sociale Europene, pentru ca angajatorii și sindicatele locale să poată depună plîngeri la Strasbourg.
 
Jagland a fost asaltat de plîngeri
 
Secretarul general al Consiliului Europei a vizitat Moldova în ultimele zile ale lunii mai. Thorbjorn Jagland este fostul premier și ministru de externe al Norvegiei, care își exercită al doilea mandat în funcția de secretar general al CoE, începînd cu septembrie 2009. Mandatul politicianului, în vîrstă de 65 de ani, expiră în toamna anului 2019.
 

 
Scopul principal al vizitei lui Jagland, precum se menționează în comunicatele oficiale de presă, este dezvoltarea și consolidarea parteneriatului dintre Strasbourg și Chișinău. Secretarul general al CoE a ținut o prelegere publică la Universitatea de Stat din Moldova, s-a întîlnit cu conducerea țării, deputații și un șir de miniștri, cu reprezentanți ai sectorului justiției, societății civile și ai partidelor extraparlamentare. Funcționarul a promis să acorde sprijin în organizarea în toamna aceasta a Zilelor Moldovei la Strasbourg.
 
Secretarul general al CoE este cunoscut prin critica autorităților moldovene, care, în opinia lui, se îndepărtează de standardele europene, adoptate de Consiliul Europei. În 2015 Thorbjorn Jagland a publicat în ziarul The New York Times un articol despre problemele existente în țară, numind Moldova „stat capturat”. El a continuat acest subiect în cadrul întrevederii cu studenții de la Universitatea de Stat: „Moldova are probleme cu corupția, cu spălarea banilor, cu faptul că unii oameni bogați se implică în politică și în afaceri, precum și cu influența banilor asupra politicului”.
 
În cadrul întrevederilor cu membrii delegației CoE, opoziția l-a asaltat pe Jagland cu plîngeri pe autoritățile moldovene. Reprezentanții Partidului Liberal i-au povestit despre arestările colegilor și despre trecerea în opoziție. Liberal-democrații – despre migrația politică în Parlament prin cumpărare, nesoluționarea cazului postului NIT, modificările dubioase ale cadrului constituțional și ale sistemului electoral. Socialiștii și-au exprimat îngrijorarea față de lipsa evidentă a avansării în procesul de reformare a organelor justiției, celor de drept și a altor instituții.
 
Thorbjorn Jagland a evitat să facă declarații semnificative pe final de vizită. El a dat de înțeles că CoE, deocamdată, nu intenționează să renunțe la monitorizarea situației din Moldova, care durează din 1995 și este cea mai îndelungată din istoria acestei organizații. Referitor la modificarea sistemului electoral, Jagland a declarat că așteaptă opinia Comisiei de la Veneția față de acest proiect. Orice acțiuni ulterioare ale Parlamentului, în opinia lui, trebuie să depindă de concluziile acestei comisii. 
 
Drepturile sociale și susținerea reformelor
 
Cu ocazia vizitei funcționarului european a fost lansat oficial Planul de acțiuni ale Consiliului Europei față de RM pentru 2017-2020. El este chemat să susțină reformele în cîteva domenii, inclusiv lupta împotriva corupției și spălării banilor, reformarea sistemului judiciar, fortificarea măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului. Planul a fost elaborat cu participarea autorităților moldovene și a partenerilor internaționali, inclusiv a Uniunii Europene.

În preambul se menționează că, după aderarea la Consiliul Europei în iulie 1995, Moldova a semnat și ratificat 86 de acorduri ale acestei organizații interguvernamentale. Țara noastră beneficiază cu regularitate de finanțare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. De regulă, este vorba despre implementarea proiectelor de importanță socială sporită. Totodată, Chișinăul și Strasbourgul cooperează în cadrul acordării asistenței tehnice, expertizării proiectelor de lege și monitorizării dezvoltării instituțiilor democratice.
 
În domeniul protecției drepturilor omului susținerea CoE va fi direcționată spre ameliorarea condițiilor de detenție, lupta cu tratamentul violent din partea poliției, introducerea ordinii în sistemul penitenciar și în instituțiile psihiatrice. O parte dintre măsuri se referă la fortificarea structurilor de apărare a drepturilor omului – Oficiul Avocatului Poporului și Consiliul de asigurare a egalității. O altă direcție pe care intenționează să o susțină CoE este implementarea eficientă a recomandărilor Curții Europene pentru Drepturile Omului.
 
Consiliul Europei intenționează să contribuie și la asigurarea drepturilor sociale. Potrivit Planului de acțiuni, Moldova a ratificat Carta Socială Europeană în noiembrie 2001, adoptînd la prima etapă 63 dintre cele 98 de prevederi ale ei. Documentul protejează dreptul la locuință, ocrotirea sănătății, studii, muncă, la protecție socială și juridică, libertatea mișcării, la nediscriminare.
 
Dintre 12 concluzii publicate de atunci de Comitetul European Pentru Drepturi Sociale, reiese că în țara noastră sînt fixate cu regularitate încălcări pe un șir de articole, în special, în domeniul economic și social. Cele mai multe încălcări țin de condițiile echitabile de muncă, remunerarea echitabilă, dreptul la reuniuni, la negocieri colective, la informare și consultații, inclusiv în cazul demisiilor în masă, de protecția demnității în timpul muncii, de protecția și facilitățile la întreprinderi. 
 
Consiliul Europei va ajuta autoritățile moldovene să perfecționeze legislația și practica implementării acesteia. Totodată, CoEsperă că Moldova va adera la mecanismul de plîngeri colective la Carta Socială Europeană. În acest caz, organizațiile naționale de patronat și sindicatele vor putea depune petiții pe numele secretarului general al Consiliului Europei. De acceptarea plîngerilor și întocmirea raportului pe fiecare caz separat se va ocupa Comitetul de experți independent. La ultima etapă, Comitetul de Miniștri al CoE, adoptă o rezoluție, cu majoritatea voturilor, pentru a publica recomandările pentru autoritățile naționale.
 
De la infracționalitatea cibernetică pînă la lupta anticorupție
 
O parte dintre acțiunile din cadrul Planului CoE-RM țin de perfecționarea reglementării juridice în domeniul mass-media și Internetului, precum și asigurarea transparenței și independenței audiovizualului public. Totodată, Strasbourgul va ține cont de propriile recomandări și standarde, precum și de practica Curții Europene în problemele ce țin de Internet. De asemenea, autoritățile vor primi asistență în dezvoltarea și utilizarea pe larg a potențialului tehnologiilor informaționale și a comunicațiilor electronice în instituțiile publice, mediul de afaceri și în societate. Este vorba, în special, despre implementarea Strategiei Naționale „Digital Moldova -2020”, ce este o proiecție a modelului european de dezvoltare a societății informaționale la nivel național.
 
CoE intenționează să acorde o atenție sporită implementării legislației anticorupție în privința deputaților, judecătorilor și procurorilor, studierii și soluționării principalelor probleme din acest domeniu, precum și sporirii independenței și rentabilității instituțiilor anticorupție. Potrivit Planului de acțiuni CoE-RM, o parte dintre recomandări rămîne neîndeplinnită, de asemenea, trebuie perfecționate normele etice și criteriile de integritate, aplicate față de judecători și procurori.
 
Totodată, va fi extins potențialul în lupta cu infracțiunile cibernetice, va fi acordată asistență în pregătirea experților și specialiștilor, care vor putea lupta împotriva infracțiunilor pe Internet. Moldova trebuie să aplice prevederile „Protocolului adițional la Convenția pentru infracțiuni cibernetice față de criminalizarea acțiunilor cu caracter rasist și xenofob, efectuate cu ajutorul rețelelor de calculatoare”, care a intrat în vigoare în țara noastră pe 1 iunie 2017. În acest scop, vor fi create centre prin intermediul cărora va fi asigurată cooperarea regională și internațională în lupta cu infractorii cibernetici.
 
Consiliul Europei menționează un șir de probleme în domeniul dezvoltării instituțiilor democratice, care rămîn nesoluționate de mai mulți ani în Moldova. Se menționează nivelul redus de încredere a populației față de instituțiile publice și sistemul electoral. Asistența tehnică a CoE va fi direcționată inclusiv spre perfecționarea administrării democratice și stimularea inovațiilor.
 
Implementarea planului este estimată la 17,8 milioane de euro. Dintre acestea, 4,9 milioane sînt asigurate din resursele proprii ale Consiliului Europei. Restul finanțării va fi acordat din alte surse. Circa 47% dintre mijloace sînt destinate susținerii programelor în domeniul supremației legii, 44% - în domeniul democrației și 9% - în domeniul drepturilor omului. Pînă la 7% din bugetul total poate fi folosit pentru coordonarea implementării acțiunilor prevăzute în plan.