20 iunie 2017, 14:00 Realitatea moldovenească 2257

Codul muncii va fi modificat

Marina Prodius

Codul muncii va fi modificat. În opinia specialiștilor, el este depășit. În primul rînd, el trebuie adus în conformitate cu cerințele moderne ale economiei de piață. Totodată, experții sînt convinși că trebuie restabilit echilibrul în relațiile dintre patroni și angajatori. Totodată, mediul de afaceri susține că Codul muncii trebuie să poarte un caracter de reglementare, dar nu punitiv.

Se respectă principul transparenței

- În Codul muncii vor fi modificate un șir de articole pentru a aduce legislația muncii în concordanță cu tendințele din economia moldovenească, relatează directorul executiv al Confederației Naționale a Patronatelor, Vladislav Caminschi. În ultimul timp tehnologiile noi sînt implementate cu ritmuri rapide, se atestă o concurență la nivel regional. Toate acestea influențează asupra productivității muncii și asupra investițiilor în țara noastră. Pentru a-i ajunge pe vecinii noștri, pentru discutarea și modificarea Codului muncii, a fost creat un grup trilateral de lucru, din care fac parte reprezentanți ai sindicatelor, patronatelor și Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei.

Va fi modificat și contractul de muncă. Angajatorul va putea încheia contracte pe termen scurt din cauza lipsei angajatului. Spre exemplu, omul nu vine la lucru de cîteva zile, iar angajatorul nu poate afla ce s-a întîmplat cu el. Pînă cînd se va clarifica situația, el are dreptul să angajeze altă persoană, încheind cu aceasta un contract pe un termen determinat. Iar angajatul care a lipsit va fi concediat sau restabilit în funcție dacă va invoca un motiv serios. Este destul de corect și onest față angajat și față de alții, se respectă principiul transparenței.

Un capitol aparte al modificărilor va ține de cei care învață și lucrează concomitent. Noi ne-am consultat cu sindicatele și acestea au considerat argumentele noastre destul de plauzibile. Există două categorii de studenți care lucrează – cei care au plecat la studii la propria inițiativă și cei care studiază la inițiativa angajatorului. Angajatorul trebuie să ofere salariu pe perioada studiilor doar celor pe care i-a trimis la învățătură. Pentru ceilalți angajatorul nu este obligat să o facă, acest lucru rămînînd la discreția lui.

De asemenea, apare problema absolvenților universităților, colegiilor și școlilor profesionale care, desigur, nu au experiență profesională. Angajatorii sau nu doresc să-i ia la muncă, deoarece pentru aceste persoane Codul muncii prevede mai multe garanții, dar și riscurile legate de ele sînt mari. De aceea, noi vom încerca să schimbăm situația, pentru că aceasta devine o tendință negativă. Este, în primul rînd, în interesul tinerilor specialiști. Dar și angajatorul trebuie să aibă posibilitatea de a-și selecta personalul, a menționat el.

Vor fi efectuate modificări cardinale

Potrivit lui Caminschi, în Codul muncii vor fi operate modificări cardinale, care au fost convenite în cadrul Consiliului economic de pe lîngă premier. Deocamdată, nu există o variantă definitivă, deoarece vor mai fi întrevederi și discuții. Dar deja se știe că nu va fi nevoie de ordin privind angajarea la lucru. Singurul document obligatoriu va fi contractul individual de muncă. Vor apărea noi motive pentru demitere. Acum angajatorul va trebui să aibă grijă de „partea motivantă" a refuzului de a încheia contractul de muncă, pentru ca în instanță să aibă probe.

De asemenea, va fi redus concediul suplimentar pentru îngrijirea copilului de pînă la 3 ani. Actuala legislație prevede un asemenea concediu de pînă la șase ani, iar angajatorul este obligat să păstreze locul de muncă pe această perioadă. Noi considerăm că e prea mult, deoarece peste șase ani, angajatul își pierde calificarea, abilitățile profesionale, apar alte probleme. De aceea, există necesitatea de a elabora un nou cod al muncii. În ce măsură noul document va afecta relațiile dintre patron și angajat vom putea vorbi cînd va părea documentul.

- Codul muncii este o instituție juridică și politică a perioadei sovietice. El pur și simplu a fost „recroit", consideră președintele clubului oamenilor de afaceri „Timpul" Igor Crapivca. Este salutabil faptul că Confederația Națională a Patronatelor a înaintat propriul proiect al Codului muncii, unde practic toate normele vor fi modernizate, va fi creat un mecanism de garanții. Dacă angajatorul investește bani în angajat, îl instruiește, el are nevoie de anumite garanții. În prezent, nu există investiții sociale, nu există investiții în dezvoltarea personalului Moldovei. De ce? Oare nu pentru că întreprinzătorii moldoveni sînt înapoiați și nu înțeleg că trebuie de investit în oameni? Noi vrem să investim, dar unde sînt garanțiile? Eu îl instruiesc, iar lucrătorul lucrează 14 zile și pleacă, iar investiția mea pleacă împreună cu el. Eu, ca investitor, ca angajator, pot fi protejat? Iată la asta trebuie să ne gîndim, dar nu să aplicăm 0,3% pentru achitarea întîrziată a salariului.

Statistica arată că în prezent jumătate dintre datoriile la salarii le are doar un singur agent economic – „Calea Ferată din Moldova". Iar dacă luăm toate întreprinderile cu datorii la plata salariilor, atunci vor fi peste 60%. Businessului privat îi rămîn 40% dintre datoriile la plata salariilor. Cifrele sînt lucruri reale, nu le poți amăgi, spune întreprinzătorul.

Reținerea salariului: cunoaște-ți drepturile

Cabinetul de miniștri a adoptat proiectul de lege privind introducerea modificărilor și completărilor la Codul muncii. Dacă Parlamentul va adopta aceste modificări, atunci, potrivit art. 330, în cazul reținerii salariului sau altor plăți din vina angajatorului, angajatului i se vor plăti suplimentar 0,3% din suma neachitată la timp, pentru fiecare zi de întîrziere. Deocamdată, este în vigoare norma de 0,1%.

- Cu această propunere au venit sindicatele, a comunicat Vladislav Caminschi. Ce-i drept, ele au cerut inițial 0,5%. Dar în procesul negocierilor am convenit la 0,3%. Este un consens acceptat de toate părțile. Deoarece 0,1% nu motivează, precum au explicat sindicatele, e prea puțin. Dacă angajatului nu i-a fost achitat salariul timp de un an, atunci el ar putea obține în plus o treime din salariu. Da, argumente există și noi ținem cont de ele. Conform modificărilor la Codul muncii, dacă luăm ca bază salariul mediu pe economie, rezultă încă un salariu, ceea ce este semnificativ.

În prezent, angajatul primește 0,1% pentru fiecare zi de reținere a salariului doar cînd merge în instanță. Angajatorul nu le achită, dacă există o asemenea înțelegere sau dacă lucrătorul nu a depus o plîngere. Dacă patronul nu dorește să ajungă în instanță, el poate achita singur aceste 0,1%, în mod amiabil, a menționat președintele Confederației Naționale a Patronatelor.

Igor Crapivca a atras atenția asupra faptului că există norme de drept indicate în Codul civil, de aceea nu trebuie create în legile specifice norme ce ar putea contraveni legilor de bază.

- Acest fapt nu este corect din punct de vedere juridic și încurajează nihilismul juridic în societate. Codul muncii trebuie să reglementeze doar relațiile dintre patron și angajat în procesul angajării și să poarte nu un caracter punitiv, ci de reglementare. Celelalte le va face economia.

Dacă angajatul nu-și primește la timp salariul la întreprindere, atunci el pleacă și patronul rămîne fără lucrător. Dacă angajatul consideră că a fost prejudiciat și nu i s-a achitat salariul, el se adresează în instanță și cere, în baza Codului civil, restabilirea drepturilor lui, adică, lui trebuie să i se achite penalitățile și sancțiunile. Dacă vom începe să inventăm bicicleta cu roți pătrate, atunci ea nu va merge.

Sindicatele vor să demonstreze că nu sînt a cincea roată la căruță, că sînt active. Și e corect. Or, ele doresc să atragă noi angajați în sindicate și trebuie să-și arate cum activează. Dar Guvernul nu trebuie să înghită totul, ci trebuie să reglementeze acest proces. Iar dacă pune întrebarea altfel? Haideți patronul să ceară de la angajatul prost, care aduce prejudicii întreprinderii prin calificarea lui joasă, 0,3% din suma contractelor, ce va fi atunci? Principiul dreptului constă în faptul că părțile în relațiile lor sînt egale și libere. Dacă este introdusă această normă, haideți atunci să introducem și propunerea mea. Pare absurdă? Ceea ce propune parte opusă este la fel o absurditate, doar că una camuflată, consideră Igor Crapivca.

Un vagon de datorii

Între timp, deja de cîteva luni, angajații ÎS „Calea Ferată dinMoldova" nu-și primesc lefurile. Totodată, nici protestele organizate la locul de muncă, nici cele din fața instituțiilor de stat nu aduc rezultate, relatează președintele Federației Sindicale a Feroviarilor din Moldova, Ion Zaporojan, indignat de faptul că nu au în fața cui protesta.

- Pentru ianuarie, au primit salariul 13 filiale din 48. Iar unele – doar pentru august 2016. Am protestat, dar nu are rost. Argumentul e unul – nu sînt bani. Cît timp activează comisia de conciliere, noi le-am acordat trei luni pentru achitarea datoriilor și compensației, inclusiv majorarea salariului conform hotărîrii Guvernului. În timp ce ei caută posibilități, alternative, datoria la plata salariilor a depășit 150 de milioane de lei, fără contribuțiile sociale. Cît privește obligațiile angajatorului de a achita prejudiciile, în cazul reținerii din vina lui a salariului, îndemnizației pentru concediu, atunci 0,1% din suma pentru fiecare zi de reținere a nu a fost achitată niciodată. Dar de la aceasta, colectivului nu-i va i mai cald. Vom spera că pînă la finele lunii iulie, ei vor îndeplini condițiile noastre, inclusiv vor respecta orarul de achitare nu doar a salariului, dar și a ajutorului material, în cazul plecării angajatului în concediu.

Salarii "negre" în plicurialbe

Vorbind despre remunerarea muncii "la negru", cînd lucrătorul nu este angajat oficial și primește salariul „în plic", sau este încheiat un contract de muncă cu indicarea salariului minim, iar la mînă mai primește o sumă, Caminschi a comunicat că, deocamdată, în această privință, nu sînt prevăzute modificări la Codul muncii.

- Dacă nu luăm în calcul faptul că, din martie 2017, în Codul contravențional a fost modificată mărimea amenzilor după introducerea unității convenționale de 50 de lei. răspunderea pentru salariul „negru" pentru angajator este, în primul rînd, administrativă. Astfel, în calitate de pedeapsă pentru achitarea salariilor în plic, persoana fizică poate fi amendată cu 20-25 de mii de lei, iar cea juridică – cu 50-75 de mii de lei. respectiv, a crescut prețul problemei pentru patronii care angajează lucrători neoficial.

Achitarea salariilor în plic ia amploare, dar Guvernul înțelege că nu poate majora sancțiunile. Da, putem ridica amenzile, spori controlul, dar, precum a demonstrat practica, acestea sînt măsuri provizorii și ineficiente. Este nevoie de o abordare complexă. Trebuie să le oferim ceva întreprinderilor, micșorînd, de exemplu, o anumită taxă, pentru a nu înrăutăți mediul de afaceri, consideră Caminschi.

În opinia specialiștilor, cea mai mare parte a economiei Moldovei se află în umbră, ceea ce constituie 13-14 miliarde de lei pe an. Totodată, cel mai mare procent al ocupației nedeclarate revine agriculturii, construcțiilor, comerțului și afacerilor hoteliere.