19 septembrie 2017, 09:55 Realitatea moldovenească 1490

Va fi oare Michalko mai loial decît Tapiola?

Xenia Florea

Noul şef al Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova – diplomatul slovac Peter Michalko – i-a înmînat scrisorile de acreditare preşedintelui Igor Dodon şi deja și-a început oficial activitatea.

Intrarea în funcție a noului ambasador al UE a coincis cu intenția PDM de a schimba Constituția și de a introduce un articol care să prevadă expres că integrarea europeană este singurul vector corect al politicii externe a Republicii Moldova. Chișinăul speră că Uniunea Europeană va adopta o poziție mai puțin dură. Precum a afirmat unul dintre experții proguvernamentali, avînd în vedere actuala situație geopolitică, Bruxelles-ul ar putea să fie mai puțin critic față de evenimentele din RM.

"Frozen..."

Mandatul lui Peter Michalko începe într-o perioadă complicată pentru relațiile bilaterale. Paradoxul politicii moldovenești constă în faptul că, deși la putere se află forțe ce se numesc „proeuropene" și care (dacă avem în vedere afirmațiile vicepreședintelui PDM, Marian Lupu) în a doua jumătate a anului 2019 intenționează să depună o cerere de aderare a RM la Uniunea Europeană, relațiile dintre Chișinău și Bruxelles în prezent se află la cel mai jos nivel din ultima perioadă.Experții proguvernamentali le numesc tacticos „răcoroase". Secretarul de presă al Partidului Democrat, Vitalie Gămurari, afirmă că este vorba nu despre înrăutățirea contactelor cu UE, ci despre „o pauză sau o mică neînțelegere". Fostul viceministru al afacerilor externe și integrării europene Valeriu Ostalep afirmă că relațiile Moldovei cu UE sînt practic înghețate, deși acest lucru se ascunde minuțios. Iar, potrivit politologului Bogdan Țîrdea, o asemenea înrăutățire a relațiilor cu UE Moldova nu a avut loc din primăvara anului 2009, cînd, după violențele din 7 aprilie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție dură la adresa autorităților moldovene, condamnînd aresturile și presiunile asupra opoziției, iar Comisia Europeană a amînat negocierile privind Acordul de asociere și liberalizarea regimului de vize, deși formal Planul de acțiuni RM-UE la moment era îndeplinit.

Experții spun că lui Peter Michalko îi va fi mai greu să activeze decît predecesorului său, diplomatul finlandez Pirkka Tapiola. Tapiola a fost numit în funcția de șef al Delegației Uniunii Europene în Moldova în perioada „romantismului moldo-european", cînd RM era numită la Bruxelles drept o „istorie de succes", era invadată de bani, erau susținute toate inițiativele ei, iar practic peste cîteva luni după numirea lui Tapiola (scrisorile de acreditare au fost înmînate în septembrie 2013) a fost parafat, iar mai tîrziu semnat Acordul de asociere cu UE, iar în aprilie 2014 Moldova a obținute liberalizarea regimului de vize.

Ulterior Pirkka Tapiola a afirmat: „Vorbind despre istoria de succes, noi am contat că toace aceste strategii, proiecte și reforme sînt pregătite pentru implementare și executare. Cînd omul spune că va face asta și asta, noi nu ne gîndim „E adevărat oare? Ce stă în spatele acestor cuvinte? Însă UE nu poate implementa reformele în locul vostru".

Perioada romantismului în relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană s-a încheiat brusc în 2015, cînd din coaliția de guvernare a fost eliminat PLDM și a început procesul de monopolizare a puterii de către democrați, în cadrul implementării reformelor au fost depistate lacune serioase, iar economia țării a fost afectată semnificativ de furtul miliardului – unul dintre cele mai mari furturi bancare. „Nu am răspuns la întrebarea cum e posibil să fie furați atîția bani într-o țară atît de mică", spunea atunci Pirkka Tapiola.

După aceste evenimente, retorica șefului Delegației Uniunii Europene în Moldova a devenit mai critică și mai categorică. Chiar excesiv de categorică, consideră experții proguvernamentali. Chișinăul nu i-a putut ierta lui Tapiola acest lucru, la fel ca și neutralitatea politică, fapt ce-l deosebea pe diplomatul finlandez de predecesorul său, neamțul Dirk Schuebel, pe care PCRM, pe timpul său, dorea să-l declare „persona non grata" în Moldova. De asemenea, comuniștii intenționau să verifice și cum au fost cheltuite mijloacele europene în perioada mandatului acestuia.

„Tapiola avea o atitudine foarte critică față de actuala guvernare și nu ascundea acest lucru, spre deosebire de alți ambasadori ai Uniunii Europene – același Schuebel. El critica destul de dur și tranșant autoritățile moldovene pentru încălcarea drepturilor omului și controlul asupra justiției, acuza regimul de corupție totală în sistemul judecătoresc al țării, spune politologul Bogdan Țîrdea. Și puterea s-a supărat foarte tare pe el. Eu cred că această poziție a lui Pirkka Tapiola deranja autoritățile mai ales pe fundalul că ceilalți ambasadori ai țărilor UE tăceau. Iar el vorbea, enunța opiniile din culoarele Uniunii Europene. Uneori vorbea mai mult decît trebuia, dar spunea lucruri adevărate. De aceea, a fost o perioadă cînd în spațiul informațional din Moldova a început o adevărată campanie de prigonire a șefului Delegației Uniunii Europene. El era acuzat de „comportament nediplomatic, ce contravine spiritului european" pentru faptul că a refuzat să cumpere ceva de la Fundația „Edelweiss", de imixtiune în justiția moldovenească, după ce Tapiola i-a luat apărarea primarului Taracliei, Serghei Filipov, calificînd decizia instanței în dosarul lui ca fiind „motivată politic". Tapiola era acuzat și de opinii proruse, după ce el a declarat că „nu contează în ce direcție se mișcă Moldova – spre Vest sau spre Est – important este să se miște înainte".

Totuși, despărțirea conducerii țării de fostul șef al delegației Uniunii Europene a fost destul de caldă. Premierul Pavel Filip i-a mulțumit lui Pirkka Tapiola pentru fidelitate față de Moldova, iar liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, primul care s-a întîlnit cu diplomatul care părăsea ţara, l-a numit „un prieten bun al Moldovei". În legătură cu încheierea mandatului la postul de şef al Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, preşedintele Igor Dodon l-a decorat pe Pirkka Tapiola cu Ordinul de Onoare în semn de recunoştinţă deosebită pentru susţinerea stabilă a Republicii Moldova în implementarea reformelor, eforturile constante în promovarea valorilor democratice şi pentru activitatea de sporire a prestigiului Moldovei pe arena internaţională.

În principiu, aşa e tradiţia – să li se înmîneze ambasadorilor UE distincţia corespunzătoare. Astfel, în 2009, preşedintele interimar Mihai Ghimpu l-a decorat cu „Ordinul de Onoare" pe reprezentantul special al Comisiei Europene în Moldova Cesare de Montis, în 2011, prin decretul preşedintelui interimar Marian Lupu cu „Ordinul de Onoare" a fost decorat reprezentantul special al Uniunii Europene în RM Kálmán Mizsei, iar în 2013, această distincţie a primit-o şeful Delegaţiei UE Dirk Schuebel din mîinile preşedintelui Nicolae Timofti.

Aşa că Igor Dodon a continuat tradiţia. Dar oricum a fost simbolic: preşedintele cu viziuni proruseşti, ce pledează pentru denunţarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, l-a decorat pe ambasadorul UE, care a criticat puterea „proeuropeană", pe fundalul regresului vizibil din relaţiile dintre Moldova şi Uniunea Europeană, după modificările în sistemul electoral şi îngheţarea asistenţei macrofinanciare europene.

Continuarea aici.