Puhoi este un sat şi comună din raionul Ialoveni. Puhoi este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 35 km de orașul Ialoveni și la 50 km de Chișinău. Satul Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 5542 de oameni. Puhoi a fost menționat documentar în anul 1469.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
![]() |
Numărul străinilor care se stabilesc în Moldova, în creştere
Ţara noastră găzduieşte tot mai mulţi cetăţeni străini. Datele statistice arată că, majoritatea sunt bărbaţi care vin la noi pentru a-şi întemeia o familie, dar şi pentru a dezvolta afaceri. Potrivit Biroului Migraţie şi Azil din cadrul MAI, cetăţenii străini aleg Moldova pentru că este o ţară liniştită, cu climă favorabilă.
Mehmet Emin Ekşioglu, originar din Turcia, a venit în Moldova acum nouă ani şi a rămas aici de dragul actualei sale soţii. Mehmet spune că nu s-a gândit niciodată să se întoarcă în ţara sa şi se bucură de viaţă alături de familie.
"Cînd am venit în Republica Moldova nu am avut un scop, am venit în vizită la nişte prieteni. Cu nevasta mea m-am întîlnit întîmplător, ne-am căsătorit şi am rămas aici. Este o ţară liniştită, nu ca Turcia, aglomeraţia de acolo, multe bătăi de cap. Stând aici te obişnuieşti cu toate", a menţionat Mehmet Emin Ekşioglu.
În timp ce unii imigranţi aleg alte ţări pentru a-şi găsi jumătatea, alţii îşi încearcă norocul în afaceri.
Satia Ismail a venit din Irak în anul 1997 şi şi-a deschis aici o brutărie. Ulterior, s-a căsătorit. Timp de 21 de ani, bărbatul a înţeles că moldovenii sunt harnici, iar pămîntul - roditor.
"Eu când am venit, am venit pentru muncă. Eu am livadă în satul Cojuşna şi avem pământ la nord. În Republica Moldova pământul este aur negru. Sînt oameni muncitori. Cu dânşii pot face orice business", a precizat Satia Ismail.
Potrivit statisticelor, cei mai mulţi imigranţi care aleg Moldova provin din Federația Rusă, Ucraina, Israel, România, Turcia, dar şi din SUA, Italia, India, Azerbaidjan şi Germania.
"Motivul de bază ar fi, totuşi, condiţiile climaterice favorabile pe care le invocă dumnealor, cât şi alimentele sănătoase. Majoritatea străinilor documentaţi cu permis de şedere pe teritoriul Republicii Moldova sunt cu capacitate de muncă", a declarat Ana Ghervas, specialist Direcţia Imigrări, Biroul Migraţie şi Azil.
În total, în Moldova s-au stabilit aproape 19 mii de străini. Anul trecut, a fost acordat dreptul de şedere provizorie şi permanentă pentru aproape patru mii de străini.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Sursa:
Declarația călătorului: Ce este și cînd trebuie completată
Rusia expulzează trei angajați ai ambasadei Republicii Moldova
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
- Natalia Striameț și pădurea ca acasă: cum cunoașterea sălbatică menține durabilitatea
- Focul ca spirit: etnobiologia flăcării, căldurii și purificării
- Apa ca spirit: etnobiologia izvoarelor, râurilor și fântânilor
- Natura țesută în haină: etnobiologia vestimentației
- Darrell Posey și dreptul la cunoaștere: cum Amazonia a schimbat știința
- Albinele și oamenii: etnobiologia stupului, tradiții și reciprocități



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)