Egorovca este un sat şi comună din raionul Făleşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile Egorovca, Ciuluc și Catranîc. Localitatea se află la distanța de 16 km de orașul Fălești și la 141 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 969 de oameni. Satul Egorovca a fost menționat documentar în anul 1915.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
![]() |
Un nou festival în Moldova
Festivalul Naţional al Prunei ar putea fi organizat în ţara noastră anual în a treia duminica a lunii septembrie şi va fi considerat oficial o sărbătoare.
Un proiect de hotărîre în acest sens a fost elaborat de Ministerul Agriculturii şi contrasemnat de ministrul Economiei şi cel al Justiţiei. Potrivit autorităţilor, această ramură trebuie dezvoltată, iar organizarea unui asemenea eveniment va contribui la atingerea acestui scop.
Prunele sînt o carte de vizită a raionului Nisporeni, unde sînt peste 2.300 de hectare de livezi. Încă prin anii '90, Vasile Conicov din satul Cioreşti şi-a lansat o afacere cu aceste fructe. Împreună cu un alt fermier, deţine acum circa 45 de hectare de pruni.
"Am sădit prune, am lucrat la uscătorie de pruni a fabricii de conserve şi am prelungit mai departe, să creştem prune, să uscăm, să prelucrăm. În Rusia am trimis, în Romînia, în Polonia - anul trecut. Anul trecut au fost din Ucraina cumpărători", a spus Vasile Conicov, agricultor.
Agricultorul are şi o uscătoare.
"Le dăm în cuptor, la temperatura de pînă la 70 de grade. La undeva de 30 de ore pruna este uscată. Punem în saci şi depozităm în acest depozit", a spus Vasile Conicov, agricultor.
Festivalul îi va ajuta să-şi promoveze producţia, spun agricultorii.
"La festival vor fi mulţi invitaţi de peste hotare. Vom putea lansa colaborări, să încheiem contracte", a spus Valeriu Mîrza, agricultor.
Conducerea raionului susţine că ramura ar putea fi şi mai dezvoltată, dacă cei aproape 60 de agricultori locali vor forma o asociaţie.
"Aceste suprafeţe de prună se extind anual, în jur de 80-100 de hectare anual. Avem o speranţă şi o tendinţă şi în cadrul raionului nostru să creem o asociaţie a producătorilor de prune.ca producţia noastră să fie prezentabilă pe piaţa externă", a spus Serghei Sococol, vicepreşedintele raionului Nisporeni.
Anual, în Moldova, se produc în medie aproape 98 de mii de tone de prune de pe o suprafaţă de 19 mii de hectare.
"Prunele sînt nu doar gustoase, dar şi au proprietăţi unice pentru sănătate. Aceste fructe sînt bogate în vitaminele A şi C şi astfel, potrivit medicilor, previn mai multe boli şi întăresc imunitatea."
În fiecare an, agricultorii noştri exportă în jur de 35-37 de mii de tone preponderent, în Federaţia Rusă, Belarus, Ucraina şi Romînia.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Sursa:
Declarația călătorului: Ce este și cînd trebuie completată
Rusia expulzează trei angajați ai ambasadei Republicii Moldova
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
- Natura țesută în haină: etnobiologia vestimentației
- Darrell Posey și dreptul la cunoaștere: cum Amazonia a schimbat știința
- Albinele și oamenii: etnobiologia stupului, tradiții și reciprocități
- A trăi în peisaj: etnoarhitectura ca o cunoaștere integrată în natură
- Citind pământul: cum etnobiologia reface limbajul peisajului
- Frumusețe din pământ: etnobotanica îngrijirii corpului în cultura tradițională



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)