Balinţii Noi este un sat din cadrul comunei Iarova, raionul Soroca. Localitatea se află la distanța de 35 km de orașul Soroca și la 186 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 38 de locuitori. Satul Balinții Noi a fost menționat documentar în anul 1909.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
Efrem Bauh – 85 de ani de la naștere
![]() |
Astăzi, scriitorul moldovean şi israelian, poetul, scenaristușl, traducătorul, jurnalistul Efrem Bauh aniversează 85 de ani de la naștere.
S-a născut la 13 ianuarie 1934 la Tighina (Bender), Republica Moldova. În anii războiului a fost evacuat împreună cu mama sa în regiunea Saratov (tatăl viitorului scriitorului, avocatul Isaac Bauh, a murit pe front, la Stalingrad), în 1944, familia a revenit la Bender. În anii 1952-1953 a predat literatura rusă în satul Căuşeni, scrie poezii şi le editează, pleacă la Chișinău.
A absolvit Universitatea de Stat de la Chișinău, Facultatea de Geologie în anul 1958. A lucrat în calitate de inginer geolog la Baikal şi în Crimeea. Din 1964 este membru al Uniunii Scriitorilor din URSS. În anii 1967-1971 a condus departamentul de literatură şi artă la ziarele „Tinerimea Moldovei” şi „Chişinăul de seară”. A tradus în limba rusă din operele multor scriitori moldoveni, ruşi. A lucrat ca redactor de filme documentare la studioul „Moldova-film”. Din 1971 pînă în 1973 - a studiat la Cursurile Superioare de Literatură de la Moscova, după care un timp a lucrat la Uniunea Scriitorilor din URSS.
În anul 1977 a emigrat în Israel. Din anul 1977 pînă în 1985 - a fost redactor la ziarele „Sion” şi „Kinor”, s-a ocupat de publicarea materialelor despre activitatea disidenţilor evrei şi a deţinuţilor de la Sion, a publicat mai multe cărţi de poezie şi proză ale scriitorilor - repatriaţi.
Din anul 1985 este Preşedinte al Uniunii Scriitorilor ruşi din Israel, iar din anul 1994 - preşedinte al Federaţiei Sindicatelor Scriitorilor din Israel, care include 12 Sindicate de scriitori de diferite limbi. Din anul 2001 - este Preşedinte al filialei israeliene a PEN-clubului Internaţional. În acelaşi an, a intrat este membru al colegiului de radio şi televiziune a statului israelian. În 2002 a fost ales preşedinte al Asociaţiei grupurilor de imigranţi din Moldova în Israel.
A scris şi a publicat mai multe cărţi printre care: „Limitele” - poezii, 1963; „Tramvaiele nocturne” - poezii, 1965; „Noaptea roşie” 1968; „Metamorfozele”- poezii, 1972; cărţi pentru copii – „Mazărea şi contele Truffle” şi „Călătorie în ţara Geo”, 1965; „Ruah”- poezie, 1978; „Umbra şi cuvîntul” - versuri, 1999 şi şase romane ale seriei „Visuri despre viaţă” – „Kin şi Orman” - 1982, 1992; „Piatra” - 1982, 1992; „Scara lui Iacob” - 1987, 1990, 2001), „Chemarea” 1991, 1993; „Soarele sinucigaşului” – 1994; „Deşertul se închină lui Dumnezeu” – 2002
Operele lui E. Bauh au fost traduse în limbile engleză, franceză, spaniolă, arabă, poloneză, lituaniană şi cehă.
Este deţinător al mai multor premii literare, inclusiv al Premiul prezidenţial pentru Literatură din Israel - 2001.
Filmografie:
„Inspiraţia” – 1972 - film documentar
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
Mesaj important pentru cetățenii moldoveni ce urmează să viziteze China
Proiectul „VioPark” al DAAC-Hermes, premiat la Green Award 2025 ©
În atenția cetățenilor R. Moldova în Rusia!
La ce-i trebuie Moldovei gunoiul european?
Renato Usatîi: „Pentru viza SUA mi s-a cerut certificat de la poliția rusă”



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)