Şuri este un sat şi comună din raionul Drochia. Din componenţa comunei fac parte localităţile Șuri și Șurii Noi. La recensământul din anul 2004, populaţia satului constituia 3964 de oameni. Localitatea se află la distanța de 9 km de orașul Drochia și la 189 km de Chișinău. Satul Șuri a fost menționat documentar în anul 1631.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
![]() |
In memoriam Maria Bieșu
Acum 6 ani, în dimineaţa zilei de 16 mai, a plecat în eternitate Primadona operei naţionale, Maria Bieşu.
Maria Bieșu s-a născut la 3 august în anul 1935 în satul Volontirovca, raionul Ştefan Vodă, Republica Moldova.
În 1955 a fost admisă fără examinare la Conservatorul de Stat din Chișinău, clasa profesorului Susana Zarifian, la care a studiat timp de patru ani. În timpul studiilor, Maria Bieşu a devenit populară în ţară ca solistă a Orchestrei de muzică populară moldovenească „Fluieraş”. În 1961 a absolvit Conservatorul, clasa profesoarei Polina Botezat.
Maria Bieșu debutează pe scena Operei în 1962. În anii 1965-1967, tînăra cantareaţă de operă din Moldova îşi perfecţionează măiestria la teatrul „La Scala” din Milano. După aceasta cîntă la Teatrul Bolshoi, pe scenele celor mai reprezentative teatre de operă din fosta Uniune Sovietică, la Metropolitan Opera din New ̶ York, la teatrele din Cehoslovacia, Germania, Bulgaria, Iugoslavia, România, Ungaria, Polonia, Finlanda şi Austria.
Operele, în care rolul principal a fost interpretat de M. Bieşu: „Forţa Destinului”, „Masquerade”, „Don Carlos”, „Nabucco” de G. Verdi, „Adriana Lecouvreur” de F. Cilea, „Turandot” de G. Puccini. De asemenea, din repertoriul ei fac parte următoarele roluri: Flora („Tosca” de G. Puccini, 1962), Tatiana („Evgheni Oneghin” de P. Ceaikovski, 1963), Aurelia („Aurelia” de D. Gherşfeld, 1963), Cio-Cio-San („Madame Butterfly” de G. Puccini , 1963), Lisa („Dama de pică” de P. Ceaikovski, 1965), Aida („Aida” de G. Verdi, 1966), Desdemona („Othello” de G. Verdi, 1967), Leonora („Trubadurul” de G. Verdi, 1969), Domnica („Balada eroică” 1970 A. Stîrcea,), Nedda („Paiaţe” de R. Leoncavallo, 1971), Zemfira („Aleko” de S. Rahmaninov, 1973), Glira („Glira” de Gh. Neaga, 1974), Nastasia („Vrăjitoarea” de P. Ceaikovski, 1974), Norma („Norma” de V. Bellini, 1975), Mimi („La Boheme” de G. Puccini, 1977), Turandot („Turandot” de G. Puccini, 1979), Iolanta („Iolanta” de P. Ceaikovski, 1979), Olga („Serghei Lazo” de D. Gherşfeld, 1980), Santuzza („Cavalera rusticana” de P. Mascagni, 1980), Natalia („În storm” de T. Hrennicov, 1980), Leonora („Forţa destinului” de G. Verdi, 1981), Serafina ("Viva, maestrul” de G. Donizetti, 1981), Adriana („Adriana Lecouvreur” F. Cilea, 1984), Dido („Dido şi Aeneas” de Gh. Purcell, în versiunea de concert, 1984), Rita („Aici e linişte în zori” Gh. Molceanov, 1985), Elizabeta („Don Carlos” de G. Verdi, 1985), Rucsanda („Alexandru Lăpuşneanu” Gh. Mustea , 1987), Amelia („Un Ballo in maschera” de G. Verdi, 1989), Abigail („Nabucco” de G. Verdi, 1995).
Cîntăreaţa nu numai a interpretat partitura în scenă, dar şi a participat la şapte filme, precum şi a înregistrat pe discuri numeroase arii, cîntece şi romanţe.
A organizat Festivalul tinerilor cîntăreţi „Alexei Stîrcea”, festivaluri folclorice, Festivalul de operă şi balet „Invită Maria Bieșu”.
În anul 1970 i-a fost acordat titlul de Artistă a Poporului din URSS, în 1990 - Erou al Muncii Socialiste, Premiul Lenin, Premiul de Stat al RSS Moldova şi URSS. Ea a fost decorată cu Ordinul Lenin (1984), „Drapelul Roşu de Muncă” (1976), „Semnul de Onoare” (1960), Ordinul Republicii Moldova (1992).
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
Mesaj important pentru cetățenii moldoveni ce urmează să viziteze China
Proiectul „VioPark” al DAAC-Hermes, premiat la Green Award 2025 ©
În atenția cetățenilor R. Moldova în Rusia!
La ce-i trebuie Moldovei gunoiul european?
- Plantele ca tovarăși: cum popoarele indigene văd lumea verde ca ființe vii
- Gălbiorii – un mod natural de detoxifiere a organismului
- Cum să simți recunoștință față de părinți
- Stup de sticlă în loc de computer: cum un bunic și-a inspirat nepotul să iubească albinele
- În Moldova va fi introdus un sistem de returnare a ambalajelor cu compensare financiară
- Proiectul „VioPark” al DAAC-Hermes, premiat la Green Award 2025 ©



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)