Lăpuşna este un sat şi comună din raionul Hînceşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile Lăpuşna, Anini și Rusca. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Hîncești și la 54 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 5640 de oameni. Satul Lăpușna a fost menționat documentar în anul 1454.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
![]() |
Artistul-legendă care scrie file în istoria muzicii autohtone (Video)
Eroul reportajului de astăzi nu are nevoie de prezentare.
Muzica lui este cunoscută și iubită de întreg poporul moldovenesc. Melodiile lui au răsunat în Piața Marii Adunări Naționale, în satele și orașele Moldovei, dar și în casele fiecăruia dintre noi. E vorba despre Iurie Sadovnic, cel care a dăruit poporului moldovenesc melodii precum „Dragă, o tee", „Am să plec în codrul verde", „Căprioara", „Mîndro, cui mă lași pe mine?", „Fața pîinii", „Noi pace vrem", „Măicuța", „Andrii Popa", „Demnitate", „În limba ta" și multe altele.
Iurie Sadovnic s-a născut pe 14 decembrie 1951 la Jura, raionul Rîbnița, însă a copilărit în satul Susleni, Orhei, unde primele încercări în muzică le-a făcut pe cîmpurile din împrejurimile satului. El este binecunoscut pentru stilul său de interpretare în care vedetă este chitara.
Stilul musical i-a fost influențat de folclorul și melodiile auzite în sat de la răzeși. Pe cînd era încă copil, la insistența moșului, părinții i-au cumpărat un acordeon, iar, ca să nu meargă la fotbal și la joacă, i-au fixat instrumentul cu niște nituri și șervete ca să nu-l poată scoate.
„Părinții, cînd veneau de la muncă pe la ora 9-10 seara, mă găseau dormind cu acordeonul în brațe", ne-a povestit artistul.
La fel ca și pentru mulți copii din acele timpuri, prima scenă a fost de fapt scaunul. Cînd veneau oaspeții în casa părintească, Iurie Sadovnic le cînta, iar cei care îl auzeau îi prevesteau o carieră de succes.
„Muzica este o muncă grea, dar dacă copilul o deprinde, dacă se droghează cu această muzică, el devine un Botgros, un Doga, el devine un muzician foarte bun", a afirmat Sadovnic.
Melodiile artistului au educat mai multe generaţii de melomani. Cîntecele lui au devenit şlagăre, care erau fredonate de toți moldovenii.
Artistul interpretează atît melodii proprii, cît şi semnate de alţi compozitori, precum Eugen Doga, Gheorghe Mustea, Anatol Chiriac și alții. Dar a și compus pentru alți artiști cu renume din Republica Moldova.
Iurie Sadovnic a activat ca solist al formațiilor vocal-instrumentale „Haiducii din Susleni", „Haiducii" a Institutului de Arte (1968—1973), „Sonor" (1973-1976), al formației de jazz din Nikolaev (în perioada serviciului militar, 1970-1972), „Contemporanul" (1977-1978) și „Bucuria" (1979-1982) ale Filarmonicii din Chișinău. În 1983 a fondat ansamblul „Legenda", care a activat pînă în 1993. A fost membru al PCUS.
În 1999 a lansat volumul de poezie „Am să plec în codrul verde".
Pentru meritele sale, Iurie Sadovnic a fost distins cu titlul de artist emerit al RSSM (1984), cu Medalia „Meritul Civic" (1993), cu medalia „Mihai Eminescu" (2000), cu titlul de artist al poporului din Republica Moldova (2011) și Ordinul Republicii (2015).
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Sursa:
Declarația călătorului: Ce este și cînd trebuie completată
Rusia expulzează trei angajați ai ambasadei Republicii Moldova
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
- Natalia Striameț și pădurea ca acasă: cum cunoașterea sălbatică menține durabilitatea
- Focul ca spirit: etnobiologia flăcării, căldurii și purificării
- Apa ca spirit: etnobiologia izvoarelor, râurilor și fântânilor
- Natura țesută în haină: etnobiologia vestimentației
- Darrell Posey și dreptul la cunoaștere: cum Amazonia a schimbat știința
- Albinele și oamenii: etnobiologia stupului, tradiții și reciprocități



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)