Cogîlniceni este un sat şi comună din raionul Rezina. Satul are o suprafaţă de circa 0.79 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 4.27 km. Cogîlniceni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul Cogîlniceni este aşezat pe partea stîngă a rîuleţului Cogîlnic, de unde vine şi numele localităţii. Cogîlniceni este situat la o distanţă de 25 km de oraşul Rerzina şi la 73 km de Chișinău.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
100 de ani de la nașterea scriitorului George Mеniuc
![]() |
Foto: timpul.md |
Astăzi se împlinesc 100 de ani de la nașterea scriitorului, scenaristului și traducătorului George Meniuc. S-a născut la 20 mai 1918 la Chișinău, într-o familie de muncitori: tatăl său, Nicolae, era muncitor la depoul de tramvaie, iar mama sa, Olga, era taxatoare.
Traiul modest, pe care-l ducea familia l-a făcut pe micul George să caute un refugiu salvator în lumea cărţilor. Din anul 1932 începe să compună versuri, iar în 1934 apare prima sa poezie „La ţară" în revista literar ştiinţifică a societăţii „Mihai Eminescu" din Chișinău. Absolveşte liceul „M. Eminescu" de la Chișinău în anul 1937, după care-şi continuă studiile la Universitatea de la Bucureşti la Facultatea de Litere şi Filozofie, unde învaţă pînă în anul 1940, avîndu-i ca profesori pe Tudor Vianu, Petre P. Negulescu, Dimitrie Gusti, Mircea Florian şi pe alţii.
Abordează practic toate genurile literare: eseul, folcloristica, poezia, publicistica, proza, traducerile, teatrul, cele mai reuşite rămînînd a fi ‒ poezia şi proza. Debutează în anul 1939 cu placheta de versuri „Interior cosmic", urmată în 1940 de volumul de eseuri „Imaginea în artă". Războiul îi va influenţa dramatic destinul, este nevoit să se refugieze în Basarabia, lucru pe care avea să-l regrete peste ani. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial lucrează la Moscova în calitate de colaborator la postul de radio în cadrul redacţiei emisiunilor în limbile naţionale. Apoi revine la Chișinău. Aici lucrează la Secţia de Limbă şi Literatură a Institutului Moldovenesc de Cercetării Ştiinţifice. Modernismul, stilul abordat de el în scrierile sale, nu era agreat de puterea sovietică, aşa încît poetul s-a văzut nevoit să scrie poezie de inspiraţie folclorică şi basme în versuri pentru copii.
În anul 1948 publică, totuşi, poema „Cîntecul zorilor" despre transformările socialiste ale satului moldovenesc. În anul 1953 devine membru al PCUS, ca apoi să fie numit redactor-şef al revistei „Nistru", organ al Uniunii Scriitorilor.
În anul 1969 îi este reconsiderată poezia din anii 1937-1940, aceasta este republicată în volumul „Vremea Lerului", 1969. Pe parcursul activităţii sale apar apoi culegerile de poezii: „Balade şi sonete" 1955, „Strofe lirice", 1956, „Poezii alese", 1958, „Florile dalbe", 1979, „Toamna lui Orfeu", 1983, cărţile cu eseuri literare: „Iarba fiarelor", 1959, „Cadran solar", 1966, precum şi culegerile de povestiri „Ultimul vagon", 1965, „Delfinul", 1969, povestirea „Disc", 1968. Dramaturgie: „Floarea soarelui. Vernisaj despre biografia de creaţie a lui V. Van Gog şi P. Gauguin" şi „Raţa şi răţuştele", pentru aceasta piesă a sa a avut, însă, de pătimit odată cu apariţia ei. G. Meniuc a semnat mai multe poveşti versificate pentru copii: „Poveşti" 1955, „La balul coţofenei", 1956, „Prichindel", 1969 şi multe alte scrieri.
Сu studioul „Moldova-film" colaborează în calitate de scenarist, începînd cu anul 1962, cînd scrie împreună cu soţia sa Lidia Mişcenco scenariul pentru filmul artistic „Armaghedonul", traduce mai multe texte de scenarii pentru dublarea filmelor.
Desfăşoară şi o vastă muncă de traducător, traduce din rusă, armeană, franceză, spaniolă, traducerile sale fiind publicate atît în republică, cît şi în URSS. Traduce ingenios Bîlinele ruseşti, eposul eroic rusesc, din creaţiile lui A. Puşkin, M. I. Lermontov, N. V. Gogol, F. Dostoievski, A. N. Tolstoi, K. Simonov.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
Mesaj important pentru cetățenii moldoveni ce urmează să viziteze China
Proiectul „VioPark” al DAAC-Hermes, premiat la Green Award 2025 ©
În atenția cetățenilor R. Moldova în Rusia!
La ce-i trebuie Moldovei gunoiul european?
Renato Usatîi: „Pentru viza SUA mi s-a cerut certificat de la poliția rusă”
- Gălbiorii – un mod natural de detoxifiere a organismului
- Cum să simți recunoștință față de părinți
- Stup de sticlă în loc de computer: cum un bunic și-a inspirat nepotul să iubească albinele
- În Moldova va fi introdus un sistem de returnare a ambalajelor cu compensare financiară
- Proiectul „VioPark” al DAAC-Hermes, premiat la Green Award 2025 ©
- Ministrul Apărării al Italiei – atacat: Inteligența artificială și biometria furată – un bilet către…



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)