Budăi este un sat şi comună din raionul Teleneşti. Localitatea este situată la distanța de 5 km de orașul Telenești şi la 86 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2042 de oameni. Prima mențiune documentară a satului datează din anul 1623.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
![]() |
Ansamblul Folcloric „Ștefan Vodă”: 30 de ani de activitate (Foto, Video)
Sînt un ansamblu de haiduci adevărați, iar atunci cînd pășesc pe scenă muzica lor răsună pînă în Carpați. Vorbim de Ansamblu Etnofolcloric „Ștefan Vodă" din Căpriana care după 30 de ani de activitate artistică și-a lansat CD-ul „Lin-pelin".
Starostele și cobzarul grupului folcloric este Tudor Ungureanu. Se consideră un nepot viteaz a lui Ștefan cel Mare avînd în spatele său opt artiști: Ion Croitoru – contrabasist, Vasile Lupașcu – conducător, Sergiu Diaconu – cobzar, Sergiu Tătaru – toboșar, Maria Stoianov – vioristă și textieră, Valeriu Prisăcaru – buciumar, Georgică Danilescu – naist și Grigore Sorici – un unicat în spațiul național.
Sînt un ansamblu care de fiecare dată adună la concertele lor sute de oameni, iar sunetul fermecător al buciumului este un semn de „bun venit".
Deși au trecut trei decenii de cînd grupul folcloric „Ștefan Vodă" ne bucură cu cîntece patriotice, Tudor Ungureanu își mai amintește și astăzi cu drag cum au pornit pe acest drum. „Terminînd Institutul de Arte, am fost repartizați la direcția de Cultură din Strășeni. Acolo am adunat în jurul meu haiducii și fiindcă la Tăluncuța predominau femeile, eu am vrut să formăm un ansamblu de bărbați, ceea ce mi-a reușit".
La lansarea CD-ului „Lin pelin" au participat viceministrul Culturii Gheorghe Postică, mai mulți folcloriști, dar și admiratori ai cântecului popular. Cu acest prilej au fost acordate mai multe titluri onorifice de „Artist Emerit".
„Artist amărît al poporului", așa își spune de fiecare dată Tudor Ungureanu chiar dacă a primit din 2010 titlul onorific de „Artist Emerit al poporului". Cîntă la armonică, baian, cobză, fluier, tilincă – instrumente pe care le-a îndrăgit de mic copil și cu care reușește să strîngă multe aplauze pe parcursul programului artistic.
Ansamblu este considerat unic în tot spațiul național, iar numele „Ștefan Vodă" pe care îl poartă are rădăcini mai vechi.
„Am pornit de la un colind „La poartă la Ștefan Vodă". Fiind nepoții lui Ștefan de la Mînăstirea Căpriana, născut acolo, mi-a apărut ideea aceasta să purtăm numele Marelui Voievod", spune Tudor Ungureanu, artist al poporului.
Cîntecele haiducești, melodiile de dor și jale, dar și tradițiile au devenit armele de luptă a lui Tudor Ungureanu. Lansarea celui de-al doilea CD speră să-i aducă ansamblului mult succes, iar muzica lor să răsune pe toate scenele lumii.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Sursa:
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
Mesaj important pentru cetățenii moldoveni ce urmează să viziteze China
Proiectul „VioPark” al DAAC-Hermes, premiat la Green Award 2025 ©
- Geografia sacră: natura ca templu
- Etnobiologia urbană: cum cunoștințele tradiționale supraviețuiesc în megapolis
- Femeile ca păstrătoare ale patrimoniului bio-cultural: ecologia memoriei și îngrijirii
- Școala, în centrul căreia se află omul: întoarcerea la rădăcinile educației
- Nu sunt doar bestii: cum percep culturile tradiționale animalele
- Înțelepciune la nivelul solului: puterea cunoștințelor hiperlocale



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)