10 februarie 2015, 13:53 Caleidoscop 6697

Imposibil de explicat! Ce FENOMEN au descoperit fizicienii în urma cartografierii radiaţiei Universului (VIDEO)

O echipă de astronomi a descoperit, prin intermediul telescopului orbital Hubble, o galaxie extrem de masivă aflată la miliarde de ani lumină distanţă, 'ascunsă' după o perdea de praf cosmic, şi aflată în plin proces de formare, descoperire care confirmă teoria existentă despre modul de formare a galaxiilor, conform Reuters, citată de Agerpres. Galaxia a primit numele 'Sparky', iar descoperirea sa a fost confirmată şi de spectrograful Observatorului Keck din Hawaii.

Ţinând cont de faptul că lumina emisă de galaxiile îndepărtate are nevoie de foarte mult timp pentru a ajunge la Pământ, descoperirea lui Sparky, din spatele unei perdele de praf şi gaz cosmic, oferă o perspectivă înapoi în timp, într-o perioadă în care Universul era un loc mult mai dinamic şi mai compact decât este în prezent. 'Este vorba despre un proces de formare care nu se mai poate repeta în prezent', susţine Erica Nelson, cercetător la Yale şi coordonator al studiului publicat online de revista Nature.

Prin descoperirea lui Sparky astronomii au putut confirma teoria despre formarea galaxiilor conform căreia "cele mai masive galaxii din Univers s-au format din interior spre exterior, nucleele lor, înţesate de stele, apărând în perioade din tinereţea Universului". Până în prezent acest proces de formare a supergalaxiilor nu a putut fi observat.

"În Universul tânăr se puteau naşte astfel de galaxii, însă în Universul din prezent acest lucru este imposibil. Pe atunci Universul era mult mai fierbinte, mai dinamic, iar galaxiile de tipul lui Sparky era ca nişte cazane sub presiune care produceau stele", a mai spus ea.

Conform cercetătorilor, Sparky s-a format în urmă cu 11 miliarde de ani, adică la aproximativ 3 miliarde de ani după Big Bang, actul de naştere al Universului. Din observaţii directe dar şi din calculele rezultate din examinarea unor imagini în spectrul infraroşu obţinute de telescoapele spaţiale Spitzer şi Herschel, astronomii au ajuns la concluzia că în 'cazanele sub presiune' ale acestei galaxii se năşteau aproximativ 300 de stele anual, în condiţiile în care, pentru comparaţie, în galaxia noastră, Calea Lactee, apar doar aproximativ 10 noi stele pe an. Erica Nelson a precizat într-un comunicat că în prezent Universul este pur şi simplu prea extins pentru a mai permite apariţia unor 'maternităţi' stelare atât de active precum cea observată în cazul galaxiei Sparky - care măsura (în momentul din care provin imaginile surprinse) aproximativ 6.000 de ani lumină în diametru şi avea de două ori mai multe stele decât are în prezent Calea Lactee, care măsoară aproximativ 100.000 de ani lumină în diametru.

'La fel cum Pământul mai cald şi mai bogat în oxigen a dus la apariţia dinozaurilor, Universul tânăr, dens şi fierbinte, a dus la apariţia acestor galaxii', a adăugat şi Pieter van Dokkum, şeful Departamentului de Astronomie de la Universitatea Yale.