30 decembrie 2016, 14:30 Caleidoscop 2471

De Revelion, vom număra o secundă în plus

"5... 4... 3... 2... 1... 1... La mulți ani!" Așa ar trebui să sune numărătoarea inversă de Revelion pentru cei care doresc să fie foarte riguroși, în pas cu timpul universal definit de ceasurile atomice și ritmul de rotație al Pămîntului.

Și asta deoarece anul în care încă ne aflăm va avea o secundă în plus, regulă aplicată în lumea întreagă, pentru a ține pasul cu schimbările survenite în viteza de rotație a planetei noastre, informează AFP, citat de Agerpres.

Țările care utilizează Timpul Universal Coordonat (UTC) vor adăuga o secundă intercalată, numită și secundă bisectă, în timpul numărătorii inverse din noaptea dintre ani, ceea ce va face ca ultimul minut din 2016 să aibă 61 de secunde, arată sursa citată. În cazul altor state, ora va fi determinată după fusul orar raportat la UTC.

Saltul de o secundă se introduce în UTC la sfîrșitul lunilor decembrie sau iunie, după analizarea cu cea mai mare precizie a neregularităților vitezei de rotație a Pamîntului. Ceasurile atomice nu își modifică ritmul de funcționare, fiind capabile să mențină timpul perfect pentru 300 de milioane de ani, fără să se abată cu o secundă.

"Această extra-secundă, sau secundă bisectă, dă posibilitatea alinierii timpului astronomic, care este neregulat și e calculat în funcție de viteza de rotație a Pămîntului, la UTC, care este extrem de stabil și a fost determinat de ceasurile atomice începînd din 1967", potrivit unui comunicat al Observatorului din Paris.

"Secvența datelor markerilor secundei UTC vor fi: 31 decembrie 2016 - 23:59:59, 23:59:60, 1 ianuarie - 00:00:00", se arată pe site-ul IERS.

Această ajustare este necesară deoarece viteza de rotație a Pămîntului nu este constantă - uneori aceasta este mai accelerată, alteori mai lentă, însă per total manifestă o încetinire cu aproximativ două miimi de secundă în fiecare zi - din cauza unor factori printre care se numără efectul forțelor gravitaționale exercitate de Lună și Soare, ceea ce prelungește în mod imperceptibil zilele pămîntenilor.

Ca urmare, timpul astronomic - durata unei zile pe Pămînt - se desincronizează treptat în raport cu timpul atomic - măsurat de aproape 400 de ceasuri atomice amplasate în mai multe locuri pe glob, după cum mai arată sursa citată.

Acest fenomen ne obligă să readaptăm ceasurile. În medie, la fiecare 18 luni, trebuie să "întîrziem timpul" cu o secundă pentru a "aștepta" natura. Acest lucru a fost făcut deja de 26 de ori, din 1972.

Aparent, adăugarea unei secunde va fi insesizabilă, însă sistemele de înaltă precizie, cum ar fi sistemele de navigație prin satelit sau marile rețele informatice, trebuie sa efectueze o recalibrare pentru a evita un decalaj potențial catastrofal. Este de altfel motivul pentru care nu se programează nicio lansare de rachetă într-o astfel de zi, un decalaj chiar și atît de mic putînd da peste cap toate calculele.