Taraclia este un sat din cadrul comunei Plopi, raionul Cantemir. Localitatea se află la distanța de 8 km de orașul Cantemir și la 124 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 342 de oameni. Satul Taraclia a fost menționat documentar în anul 1811.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
![]() |
Nouă români pleacă din țară în fiecare oră
Nouă români părăsesc ţara în fiecare oră. Ţara noastră se laudă cu cea mai mare creştere economică, dar exodul continuă. Dacă românii ar rîmîne, bugetul statului ar cîştiga de pe urma lor jumătate de miliard de euro anual. Dar nivelul de trai din România nu-i convinge.
România pierde anual oameni în echivalentul unui oraş de nivel mediu, precum Slatina sau Tulcea. Şi anul acesta, se estimează că vor pleca definitiv din ţară aproximativ 85 de mii de români. La un calcul simplu, populaţia României scade cu nouă români pe oră. Sunt cei care părăsesc ţara cu gîndul să nu se mai întoarcă.
Alfred Bulai, sociolog: O foarte mare parte din oameni nu pleacă, de fapt definitiv. Pleacă pentru că afară au posibilitatea să strîngă bani. E un val mare. Sunt zeci de mii de tineri care pleacă la studii, nu prea ştim nici noi cîţi...
Sociologii cred că stimularea natalităţii şi deschiderea graniţelor pentru străinii care vor să muncească aici ar putea fi soluţii pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă. Pînă atunci Statul doar contabilizează pierderi.
La un calcul simplu, dacă cei 85.000 de români care au emigrat anul trecut ar fi rămas în ţară şi s-ar fi angajat pe salariul mediu pe economie, în consum ar fi intrat mai mult de jumătate de miliard de euro pe an. Iar la această sumă se adaugă şi altele.
Doar din taxele pe salarii ar fi intrat la buget alte 400 de milioane de euro. Iar dacă banii cîştigaţi ar fi cheltuiţi în ţară, bugetul ar încasa încă 100 de milioane de euro doar din TVA.
România pierde şi investiţia făcută în specializare, avînd în vedere că mulţi dintre cei care îşi văd viitorul în altă ţară sunt înalt calificaţi.
Radu Crăciun, economist: Exemplul tipic sunt medicii, care emigrează în număr foarte mare. Efectul pervers e faptul că interesul pentru facultăţile de medicină a crescut foarte mult. Din păcate, nu pentru ca să practice în România. Şi aici e vorba de salarizarea şi de recunoaşterea socială.
Un studiu al Organizaţiei Naţiunilor Unite arată că sunt 3.400.000 de români în Diaspora. Cifra reprezintă 17% din populaţia României. Este unul dintre cele mai mari procente pentru o ţară care nu a fost afectată de conflicte armate.
Ca număr de locuitori, România este pe locul șapte în Uniunea Europeană, dar scăderea populaţiei este accelerată. Doar Croaţia, Bulgaria, Letonia şi Lituania au înregistrat scăderi mai mari, protrivit Eurostat.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Sursa:
Declarația călătorului: Ce este și cînd trebuie completată
Rusia expulzează trei angajați ai ambasadei Republicii Moldova
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
- Natalia Striameț și pădurea ca acasă: cum cunoașterea sălbatică menține durabilitatea
- Focul ca spirit: etnobiologia flăcării, căldurii și purificării
- Apa ca spirit: etnobiologia izvoarelor, râurilor și fântânilor
- Natura țesută în haină: etnobiologia vestimentației
- Darrell Posey și dreptul la cunoaștere: cum Amazonia a schimbat știința
- Albinele și oamenii: etnobiologia stupului, tradiții și reciprocități



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)