Socolovca este un sat din cadrul comunei Rotari din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Localitatea se află la distanța de 15 km de orașul Camenca și la 150 km de Chișinău. Populaţia satului Socolovca alcătuia 63 de oameni în anul 2004. Satul Socolovca a fost înființat în anul 1925.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
![]() |
Plînsul bebelușului activează zone specifice din creierul mamei
Plînsul bebelușului activează în creierul mamei zone specifice legate de mișcare și de vorbire, potrivit unui amplu studiu dat publicității luni, care confirmă realitatea biologică a instinctului matern, potrivit AFP.
Potrivit cercetării, realizate în 11 țări și publicate în revista Academiei americane de științe (PNAS), o mamă care își aude copilul plângând va avea tendința să urmeze mereu același tip de comportament: să-l ia în brațe și să-i vorbească pentru a-l liniști.
Înțelegerea mecanismului acestor reacții la nivel cerebral ar putea permite identificarea factorilor de risc în cazurile de abuz față de copii, potrivit cercetătorilor din cadrul Institutului național american de sănătate (NIH), realizatorii acestui studiu.
Autorii studiului au analizat, cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică (RMN), legătura dintre comportamentul maternal și creier, la un grup de 684 de femei devenite mame pentru prima oară în Argentina, Belgia, Brazilia, Camerun, Franța, Israel, Italia, Japonia, Kenya, Coreea de Sud și Statele Unite.
Interacțiunile dintre mame și copiii lor de cinci luni au fost observate și înregistrate pentru a vedea dacă acestea răspund plînsetelor copiilor prin afecțiune, distrîndu-i, hrănindu-i, schimbându-le scutecele, luându-i în brațe sau vorbindu-le.
Comparînd rezultatele imagistice cu cele ale altor grupuri de femei, cercetătorii au constatat, în plus, că tinerelor mame și celor care au mai mulți copii li se activează regiuni similare din creier atunci când copilul plânge.
Studiul constată că plînsetele activează, la cea mai mare parte dintre femei, o regiune cerebrală care guvernează mersul și vorbirea, precum și zonele frontale din creier dedicate limbajului și interpretării sunetelor.
''Aceste rezultate sugerează că gesturile mamelor, ca răspuns la plânsetele bebelușilor sunt bine programate în creier și comune tuturor culturilor'', este concluzia autorilor studiului.
Studiul de față vine în completarea altor cercetări care demonstrează că femeile și bărbații răspund diferit la plînsetele bebelușilor. Astfel, în timpul nopții, bărbații au tendința să audă mai puțin plânsetele copiilor, în comparație cu femeile care se ridică pentru a-i împăca.
Chiar dacă rolurile parentale au evoluat în ultimele decenii, studii recente spun că tot mamele sunt cele care, cel mai adesea, realizează muncile casnice și activitățile legate de copii.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Sursa:
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
Mesaj important pentru cetățenii moldoveni ce urmează să viziteze China
Proiectul „VioPark” al DAAC-Hermes, premiat la Green Award 2025 ©
- Geografia sacră: natura ca templu
- Etnobiologia urbană: cum cunoștințele tradiționale supraviețuiesc în megapolis
- Femeile ca păstrătoare ale patrimoniului bio-cultural: ecologia memoriei și îngrijirii
- Școala, în centrul căreia se află omul: întoarcerea la rădăcinile educației
- Nu sunt doar bestii: cum percep culturile tradiționale animalele
- Înțelepciune la nivelul solului: puterea cunoștințelor hiperlocale



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)