03 mai 2015, 10:24 Caleidoscop 6878

Sămînța– purtător de informație adunată timp de două miliarde de ani

Foto: dic.academic.ru

Ce vă imaginați atunci cînd vine vorba despre tehnologiile de stocare de informaţii? Probabil, hard disk, flash drive, CD, DVD, Blu-Ray, etc. Dacă vă mai gîndiți vă amintiţi de hîrtie, papirus, frunze de palmier, piatră şi scînduri din lemn care de asemenea, pot să stocheze şi să transmită informaţii. Dar ce altceva?

Se pare că informaţiile pot fi transmise nu numai prin obiectele şi dispozitive create de om. Să luăm, de exemplu, seminţele de plante. Acestea reprezintă un sistem mai complex de stocare a datelor decît DVD. Natura conţine şi operează cu o cantitate enormă de informaţii, iar omul este capabil să "citească" doar o mică parte din ea, scrie   planetgreen.discovery.com. Fără aceste informaţii, nu am putea trăi în această lume. Orice lucru care ajută omul să trăiască pe această planetă este informaţia care este stocată în resursele naturale.

Există multe exemple, dar primul lucru care vine în minte este cît de multe informaţii se conţin într-o mica sămînță de plante. Sămînța este un dispozitiv pentru stocarea de informaţii şi, ca orice dispozitiv de acest tip, este capabilă să reproducă informaţiile pe care le conţine, în anumite condiţii. Precum şi discurile DVD, care stochează informaţii într-o formă şi o reproduc cu ajutorul unui player DVD într-un cu totul alt mod, tot așa sămînța stochează informaţiile în formă de ADN, care apoi se reproduce sub forma unui copac, dar cu condiţia că-l plasaţi într-un sol adecvat, se adaugă apă şi lumină. Ceea ce deosebește DVD de sămînţă, este faptul că aceasta din urmă este mult mai complexă. De exemplu, dacă joci un film, el nu poate "crea" un DVD nou pentru prietenii tăi, şi de o sămânţă, în acest caz, să crească un copac nou, care oferă apoi alte seminţe.

Mai mult decît atît, dacă ţineţi în palmă o sămînţă, puteți considera că aveți un dispozitiv care conţine informaţiile pe care le-a acumulat de peste două miliarde de ani. Anume atît timp a fost necesar pentru ca procesul de evoluţie să formeze codul genetic al organizmelor vii, pe care le cunoaştem astăzi. Fiecare nouă generaţie adaugă informaţii noi în acest cod.

O problemă foarte mare în lumea modernă este faptul că multe companii se ocupă de hibridizarea seminţelor agricole. Seminţele obținute nu mai au aceleași proprietăți ca și predecesorii lor, şi, prin urmare, nu pot transmite în mod corect informaţiile pentru generaţiile viitoare de plante. Lanţul, care are milioane de ani, se va rupe.