Stoicani este un sat şi comună din raionul Soroca. Din componenţa comunei fac parte localităţile Stoicani și Soloneţ. Localitatea se află la distanța de 20 km de orașul Soroca și la 140 km de Chișinău. La recensământul din anul 2004, populaţia satului constituia 928 de oameni. Satul Stoicani a fost menționat documentar în anul 1610.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
De ce au oamenii amprente?
![]() |
Foto: descopera.ro |
Detectivii care folosesc amprentele pentru a lua urma infractorilor ar trebui să fie recunoscători pentru faptul că oamenii se trag din strămoşi care trăiau în copaci.
Dermatoglifele care marchează pielea de pe mîinile şi picioarele primatelor au evoluat deoarece ajută aceste animale să aibă mai mult control atunci cînd se agaţă de crengile copacilor, afirmă antropologul Nate Dominy de la Dartmouth College, citat de BBC.
Doar animalele din ordinul nostru, cu cîteva excepţii, prezintă aceste dermatoglife la capetele degetelor. Cercetarea sugerează că amprentele au oferit strămoşilor noştri un avantaj unic pe măsură ce aceştia se deplasau prin păduri.
Dominy şi colegii săi au testat această ipoteză folosind un deget artificial pe care au amplasat cîteva dermatoglife. Testînd degetul pe mai multe materiale, cercetătorii au descoperit că amprentele oferă un mare avantaj mai ales în cazul materialelor naturale – cum ar fi coaja de copac.
„Atunci cînd am folosit materiale biologice, cum ar fi coaja de copac - pe care primatele le agaţă adesea cu mîinile lor, am descoperit o diferenţă foarte mare. Coeficientul de frecare creşte cu aproximativ 50%”, explică Dominy.
Cercetătorul afirmă că această frecare suplimentară a permis primatelor timpurii să se urce mult mai uşor în copaci, astfel că amprentele au oferit un important avantaj evoluţionar.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
Mesaj important pentru cetățenii moldoveni ce urmează să viziteze China
Proiectul „VioPark” al DAAC-Hermes, premiat la Green Award 2025 ©
- Plantele ca tovarăși: cum popoarele indigene văd lumea verde ca ființe vii
- Gălbiorii – un mod natural de detoxifiere a organismului
- Cum să simți recunoștință față de părinți
- Stup de sticlă în loc de computer: cum un bunic și-a inspirat nepotul să iubească albinele
- În Moldova va fi introdus un sistem de returnare a ambalajelor cu compensare financiară
- Proiectul „VioPark” al DAAC-Hermes, premiat la Green Award 2025 ©



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)