Alexeevca este un sat şi comună din raionul Floreşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile: Rădulenii Noi, Chirilovca, Dumitreni, Alexeevca. Localitatea se află la distanța de 7 km de orașul Floreşti şi la 137 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 735 de oameni. Satul Alexeevca a fost întemeiat în anul 1900.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
De ce urlă lupii. O nouă teorie
![]() |
Foto: gandul.info |
Oameni de ştiinţă de la Centrul de Ştiinţă pentru Lupi şi ai Universităţii de Medicină Veterinară din Viena, Austria, susţin că urletul lupilor, cei mai temuţi prădători ai pădurilor, este provocat de dragoste şi afecţiune, relatează gandul.info cu referire la ABC News.
Cercetătorii au încercat să stabilească dacă urletul lupilor este un gest involuntar, provocat de stres, sau unul conştient, provocat de separarea de un partener important, fie că e vorba de grade ierarhice în haită sau de afecţiunea pentru un alt lup.
“Rezultatele noastre sugerează că relaţia socială poate explica mai bine variaţia de comportament pe care o vedem în urletul lupilor, decît o stare emoţională”, spune Friederike Range.
Cu alte cuvinte, lupii urlă cel mai mult atunci cînd au o relaţie specială cu membrii haitei care nu sunt prezenţi. Nivelul de anxietate provocat de despărţire, aşa cum au arătat măsurătorile asupra hormonului de stres cortizol, nu a avut aproape niciun efect asupra urletelor. Asta arată că prietenia, nu anxietatea, a provocat urletul.
În ultimii ani, oamenii de ştiinţă din toată lumea au încercat să găsească tipare comportamentale similare între animale şi oameni, inclusiv cele privind emoţiile, empatia, generozitatea, dragostea.
Cercetarea austriecilor se bazează pe monitorizarea a două haite de cîte 9 lupi, ţinuţi sub observaţie mai mulţi ani.
Lupii sunt doar cea mai recentă apariţie de specie care dă semne că trăieşte emoţii similare oamenilor. Elefanţii sunt exemple pe care oamenii de ştiinţă le-au descoperit mai demult – pachidermele suferă cînd pierd un membru al turmei. În India, o turmă de elefanţi aproape că a distrus un sat, după ce un membru al turmei a murit lovit de tren, ceea ce a demonstrat că sunt capabili de răzbunare.
Femelele de cimpanzeu îşi plîng săptămîni puii morţi. O gorilă pe nume Koko, din San Francisco, ajunsese să deprindă un limbaj comun cu îngrijitorii ei, putînd să comunice cu peste 1.000 de semne.
Animalul le-a transmis oamenilor prin semne că vrea o pisică de Crăciun, pe care a şi primit-o şi pe care a început să o crească ca pe propriul ei pui. Cînd pisica a fugit din cuşcă şi a murit lovită de o maşină, gorila a comunicat prin semne cuvintele trist, rău, plîns şi a scos sunete similare plînsului uman.
Sursa: gandul.info
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
Mesaj important pentru cetățenii moldoveni ce urmează să viziteze China
Proiectul „VioPark” al DAAC-Hermes, premiat la Green Award 2025 ©
- Geografia sacră: natura ca templu
- Etnobiologia urbană: cum cunoștințele tradiționale supraviețuiesc în megapolis
- Femeile ca păstrătoare ale patrimoniului bio-cultural: ecologia memoriei și îngrijirii
- Școala, în centrul căreia se află omul: întoarcerea la rădăcinile educației
- Nu sunt doar bestii: cum percep culturile tradiționale animalele
- Înțelepciune la nivelul solului: puterea cunoștințelor hiperlocale



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)