Băneşti este un sat şi comună din raionul Teleneşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile Băneşti și Băneştii Noi. Localitatea se află la distanţă de 8 km de oraşul Teleneşti şi la 90 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004 populaţia satului constituia 2319 oameni. Satul Băneşti a fost menționat documentar în anul 1437.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
Tudor Cataraga: “Viaţa înseamnă plinuri şi goluri...”
Sculptorul Tudor Cataraga ar fi împlinit astăzi 60 de ani.
Tudor Cataraga s-a născut pe 4 august 1956, în satul Selişte, raionul Nisporeni. A urmat Cursuri de pregătire in atelierele de sculptură la Academia de Arte Frumoase din Sankt-Petersburg, Rusia, iar în 1990 a absolvit Academia de Arte Frumoase, secţia sculptură, clasa profesorului Serghei Kubasov, Sankt-Petersburg, Rusia.
În cei 15 ani de creaţie sculptorul Tudor Cataraga a experimentat cu materiale dintre cele mai diverse, de la lemn, piatră, teracotă la marmură şi metal, îmbinîndu-le în mod original. S-a inspirat din opera lui C. Brîncuşi, din arta arhaică exotică sau autohtonă şi din sculptura populară.
Este autorul monumentului lui Ion Dumeniuc, Îngerul de veghe (piatră, 1995, Cimitirul Central Ortodox, Chişinău) şi Mihai Eminescu (bronz, 1996), monumentului lui Ştefan cel Mare din Nisporeni, Tron Medieval, Început şi sfîrșit, toate argumente vizuale ale unei identităţi spirituale şi istorice precise. Sculptorul Tudor Cataraga este autorul Monumentului Libertăţii dedicat evenimentelor din 7 aprilie 2009.
De asemenea a realizat o serie de lucrări de mici dimensiuni – Arheologie (bronz, piatră, 1990); Cuget (bronz, 1991); Sihastru enigmatic (metal, 1991); Idol (bronz, 1992),
O a doua direcţie de activitate a sculptorului Tudor Cataraga, cu articulaţii ale formulelor neoexpresioniste, poate fi identificată printr-o serie de lucrări experimentale ale ultimilor ani: Femeia-arbaletă (bronz, lemn, 1994); Om-pasăre (bronz, granit, 1994); Maternitate (bronz, granit, 1998), Geneză (lemn, metal, 2000); Capodoperă (lemn, metal, 2000).
Membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova. Pe parcursul vieţii a participat cu lucrări valoroase la foarte multe expoziţii din Sankt-Petersburg, Chişinău, Tbilisi, Bucureşti, Bacău, Dusseldorf, Budapesta, Strasbourg. Forţa sa de a sintetiza şi prelucra vizual datele imaginarului contemporan îl recomandă în peisajul artistic european şi internaţional.
Lucrările sculptorului sînt prezente în mai multe colecţii publice ale Muzeului de arte Plastice, Chişinău; Muzeul de Literatura "M. Eminescu", Iaşi; Centrul "George Apostu", Bacău; Uniunea Artiştilor Plastici din România, Sala Parlamentului din România.
Graţie talentului şi muncii depuse, în anul 1998 Tudor Ctaraga a fost distins cu Premiul Uniunii Plasticienilor din România, în anul 2000 cu Medalia "Eminescu", acordată de Preşedinţia României, iar în anul 2001 a fost decorat cu Ordinul „Steaua României", titlu de Comandor.
Sculptorul Tudor Cataraga şi soţia sa Dora Cataraga au decedat la 27 decembrie 2010 într-un grav accident rutier.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
Mesaj important pentru cetățenii moldoveni ce urmează să viziteze China
Proiectul „VioPark” al DAAC-Hermes, premiat la Green Award 2025 ©
În atenția cetățenilor R. Moldova în Rusia!
La ce-i trebuie Moldovei gunoiul european?
Renato Usatîi: „Pentru viza SUA mi s-a cerut certificat de la poliția rusă”
- Plantele ca tovarăși: cum popoarele indigene văd lumea verde ca ființe vii
- Gălbiorii – un mod natural de detoxifiere a organismului
- Cum să simți recunoștință față de părinți
- Stup de sticlă în loc de computer: cum un bunic și-a inspirat nepotul să iubească albinele
- În Moldova va fi introdus un sistem de returnare a ambalajelor cu compensare financiară
- Proiectul „VioPark” al DAAC-Hermes, premiat la Green Award 2025 ©



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)