Hîrjauca este un sat și comună în raionul Călărași. Din componenţa comunei fac parte patru localităţi: Leordoaia, Hîrjauca, Mîndra, Palanca. Satul Hîrjauca se află la o distanță de 25 km de orașul Călărași și la 71 km de Chișinău. Localitatea este situată într-o zonă colinară din inima Codrilor și este una din principalele stațiuni balneologice din Republica Moldova. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 747 de oameni. Prima menţiune documentară a satului Hîrjauca datează din anul 1644.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
![]() |
Zestrea de aur a unei țesătoare din Ermoclia (FOTO)
Arta ţesutului este pe cale de dispariţie în Moldova. Puţini mai sunt cei care ştiu cum se ţese o pânză sau un lăicer de la zero. Deşi avem mulţi artişti populari care încă duc mai departe arta straielor bătrâneşti, mulţi nu se lasă de această meserie și îşi procură materia primă din magazine, la prețuri foarte scumpe.
Într-un colţ al unei camere din casa veche, o femeie de 61 de ani lucrează de zor. Trage de nişte mânere, pe altele le împinge, apasă nişte pedale, iar mecanismul prinde viaţă, ca un motor străbun. Sub ochii noştri, ceva prinde formă. Viaţă. Un lăicer colorat, înnobilat cu vechi motive populare. Parascovia Cotoban din satul Ermoclia, raionul Ștefan Vodă îşi pregăteşte materia primă pentru o nouă operă tradițională.
Bătrâna este unul dintre ultimii meşteri populari care mai ştiu arta războiului în țara noastră. Cel de ţesut. Trebuie atenţie mare, atât la material, cât şi la mecanism. E vechi şi se poate frânge oricând. Chiar dacă din mâinile ei ies unele dintre cele mai frumoase lăicere, bătrâna Parascovia nu se desparte de acest meșteșug străbun.
Parascovia Cotoman țese opere de artă de când se știe, din fragedă copilărie. Talentul l-a moștenit de la mama ei care acum nu mai este în viață. La vârsta de 18 ani s-a căsătorit și a născut 6 copii: două fete și patru băieți). Ia crescut pe toți cu greu pentru că soțul, tatăl copiilor a fost bolnav și avea mereu nevoie de îngrijiri medicale. Într-un final a decedat. Parascovia nu s-a lăsat doborâtă de acest necaz și a continuat să-și crească copii. Acum aceștia sunt plecați de la cuibul părintesc și a rămas singură. Se bucură atunci când îi vin în vizită nepoții, 11 la număr.
Una din fiicele Parascoviei, Olga mi-a povestit că și-ar dori ca mama ei să continue această artă și ar vrea să o ajute, mai ales că s-au păstrat intrumentele de zeci de ani într-o stare bună. Olga mi-a mai povestit că vrea să-și vândă operele mamei sale în străinătate pentru că străinii ne apreciază lucrările și le cumpără, iar moldovenii nu prea au posibilitate.
Un lăicer din bumbac sau din lână, cu lungimea de 4 metri, este țesut într-o săptămână de bătrâna Parascovia, iar prețul pentru un metru este de 350 lei. Tehnica de realizare presupune că un lăicer este făcut dintr-un fir gros în unul și în fire subțiri în două și oferă o garanție de 100 de ani.
Lucrarea valoroasă a bătrânei este un polog cu păuni în bumbi 5/3 metri care are aproximativ 80 de ani și este facut de ea cu mama ei. De asemenea mai are un polog (țesătură țărănească groasă (impermeabilă), lucrată din lână, din in sau din cânepă și folosită ca cergă, pătură, așternut etc.) mai mic, dar la fel de vechi. O altă operă a sa este o un iorgan (plapumă) de lâna foarte mare pentru dormitor cusut de mâna ei care este și în prezent într-o stare bună. Bătrâna Parascovia l-a cusut când avea vreo 15 ani și nu le dă voie copiilor să se atingă de acesta. Apreciază foarte mult și broderiile pe care le-a făcut, cum ar fi șervețele de masă.
Țesăturile din bumbac și lâna i le cumpără copii. Aceastea urmează să fie prelucrate ulterior, se taie de o anumită lungime si grosime. Olga mi-a mai povestit că a primit în dar de la mama ei mai multe lucrări, însă nu le folosește încă. Așteapă momentul când se va muta la casa ei și își va orna locuința.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Sursa:
Declarația călătorului: Ce este și cînd trebuie completată
Rusia expulzează trei angajați ai ambasadei Republicii Moldova
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
- Frumusețe din pământ: etnobotanica îngrijirii corpului în cultura tradițională
- Stelele ca un calendar: etnoastronomia și ritmurile naturii
- Când sufletul vede mai departe decât ochii: fondatorul orb al unui domeniu familial și tată a cinci…
- Când natura cântă: cum devin plantele instrumente, voci și talismane
- Păsările ca semne: etnoornitologia și cunoașterea vie a naturii
- Etnoveterinaria: cum tratau țăranii animalele cu ajutorul naturii



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)