Pervomaisc este un sat și comună din Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, Republica Moldova. Localitatea se află la distanța de 26 km de orașul Slobozia și la 100 km de Chișinău. Populaţia satului Pervomaisc alcătuia 9000 de oameni în anul 2010. Satul Pervomaisc a fost menționat documentar în anul 1869 cu denumirea Cuciurgan.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport

![]() |

O plăcintă de 200 de kilograme, vedeta zilei la Soroca
O plăcintă cu mere uriaşă a fost gătită la Festivalul Mărului, care s-a desfăşurat la Soroca. Aceasta cîntăreşte 200 de kilograme şi are un diametru de 3 metri. Gospodinele din Şolcani spun că au muncit ore întregi pentru a o prepara.
"Practic, am muncit jumătate de zi, am început lucrul la ora 11 şi am terminat cam la zece seara, cînd am scos-o din cuptor", a spus Ana Purici, gospodină Şolcani.
Celelalte gospodine, la fel, au avut cu ce se lăuda. "Ne-am pregătit astăzi evident cu produsele noastre din mere, merele coapte, plăcinţelele dulci cu mere, cu brînză, am copt tară cu mere", a spus o femeie.
Şi agricultorii au adus la festival fructe demne de laudă. Mihai Eftodii are o livadă de meri care se întinde pe tocmai 30 de hectare. După ce a muncit un an, el a scos pe tarabă cele mai frumoase fructe.
"Cum se spune în popor, "toamna se numără bobocii", aşa că astăzi am venit la expoziţie să ne promovîm produsele şi să le arătăm oamenilor că, într-adevăr, la noi în Moldova se poate de muncit şi de obţinut o recoltă bogată", a spus Mihai Eftodii, agricultor.
Pe lîngă fructe şi bucate, vizitatorii au avut parte şi de muzică tradiţională. "Oamenii sînt foarte creativi, şi bucatele la fel, din mere coapte, mere crude, mere umplute, suc de mere", a spus o femeie.
"Am admirat concertul, am auzit că o să fie şi nişte cîntăreţi şi sper să îi văd", a spus o femeie.
La eveniment au venit şi oaspeţi de seamă. Şeful AIPA care este propus la funcţia de ministru al Agriculturii spune că merele au un loc important în economia ţării, iar cu fructe de calitate putem cuceri pieţele internaţionale.
"În continuare, va fi absolut necesar să punem accent pe dezvoltarea infrastructurii posterecolată, pe diversificarea produselor, a soiurilor cultivate, în aşa fel încît să acoperim cererea pieţelor internaţionale", a spus Nicolae Ciubuc, şef AIPA.
"Acest festival, care ţine să îi scoată în evidenţă pe producătorii de mere din raionul Soroca, el vine să invoce tot ce ţine în tradiţia populară de această cultură, foarte frumoasă", a spus Monica Babuc, ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării.
Festivalul Mărului a fost organizat pentru al optulea an consecutiv, lîngă Cetatea Sorocii.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Sursa:
Centru Digital Educațional inaugurat de YMCA Moldova în satul Goian ©
Declarația călătorului: Ce este și cînd trebuie completată
Rusia expulzează trei angajați ai ambasadei Republicii Moldova
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
- Morarita Catering: un adevărat “orchestator” culinar la evenimentul tău
- Căldura și frigul în sensibilitatea meteorologică populară
- Etnobiologia pietrei: pietrele ca monumente, talismane și repere
- Ina Vandebroek și medicina dintre lumi: cum migrația schimbă cunoașterea despre corp
- Etnobiologia ciupercilor: cunoștințe despre ciupercile comestibile și magice în folclor și viața cot…
- Etnoecologia grădinii: peisajul cultural ca o creație comună a omului și a plantelor



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)