Bobletici este un sat din cadrul comunei Coşcodeni, raionul Sîngerei. Localitatea se află la distanța de 35 km de oraşul Sîngerei şi la 100 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 546 de oameni. Satul Bobletici a fost menționat documentar în anul 1594.
Citeşte mai departe-
Natura şi turismul
- Zonele geografice ale Moldovei
- Rezervaţii
- Resurse acvatice
- Flora şi fauna Moldovei
- Monumente ale naturii
-
Turismul în Moldova
- Sfaturi pentru turişti
- Itinerare turistice
-
Tezaurul turistic al Moldovei
- Orheiul Vechi
- Saharna, raionul Rezina
- Ţipova
- Oraşul Soroca şi satul Cosăuţi
- Satul Chiţcani, raionul Căușeni
- Patru mănăstiri în Codri, raionul Călăraşi
- Catedrala din Drochia
- Complexul natural Rudi-Arioneşti
- Cele patru mănăstiri din preajma Chişinăului − Suruceni, Condriţa, Căpriana, Hîncu
- Curchi şi Hirova – două mănăstiri din Codrii Orheiului
- Calaraşovca-Unguri, Ocniţa
- Dobruşa – Cuhureşti – Japca
- Mărgăritarul Nistrului ‒ Benderul. Atracţiile sale turistice
- Minunile Naslavcei
- Mănăstirile Moldovei
- Mănăstirile Moldovei istorice
- Portrete din drumeţii - oamenii şi faptele lor
- Sărbători, festivaluri, expoziţii, prezentări
- Localitaţile Moldovei și diasporei
Calendarul evenimentelor
Defileul Trinca, raionul Edineţ
Despre defileul unic în felul său Trinca din raionul Edineţ am scris deja în publicaţia „Edineţ – două defileuri în toltre” Dar s-a întîmplat, că am revenit la acest defileu şi iată de ce.
Pe una dintre fotografiile din publicaţia precedentă am fotografiat din vîrful defileului platoul cu cuptoare pentru calcinarea varului, care se aşternea imediat după ce se sfîrşea defileul. De data aceasta am vizitat aceste locuri din nou cu scopul de a fotografia mai în detaliu acest meşteşug popular, ceea ce am şi făcut. Dar aşa s-a întîmplat că de această data nu am urcat pe pantele defileului, ci am mers doar pe fundul lui, adică prin valea rîului Draghişte, care curge pe fundul defileului.
Şi tot mergînd pe jos pe acest drum, am fotografiat defileul de jos în sus şi nu invers, ca dăţile trecute. Iar apoi, privind aceste fotografii, am ajuns la concluzia, că defileul ni s-a deschis dintr-o cu totul altă perspectivă, nemaivorbind de faptul că am reuşit să fotografiem rîul Draghişte de aproape, un pod peste el, bancuri de nisip şi surpături de pietre. Respectiv, am decis că reportajul acesta este demn de o publicaţie aparte. Iar pentru ca să vă convingeţi de acest lucru, am inclus în acest reportaj foto cîteva fotografii, făcute din vîrful defileului. Asta pentru comparaţie.
În plus trebuie să menţionăm, că data trecută am filmat defileul toamna şi toamna tîrziu, iar cele de acum sînt făcute vara, ceea ce este un motiv în plus să faceţi comparaţie şi să primiţi informaţii suplimentare despre acest loc minunat, dar mai ales să vă faceţi noi impresii.
Trebuie să vă atenţionăm, că pe fundul defileului am mers pe jos, pentru că după ploile torenţiale, care fuseseră nu de mult, drumul s-a muiat cu totul, iar nouă ne-a fost frică să nu rămînem împotmoliţi cu maşina undeva. Iar pentru că defileul are în lungime nu mai mult de 1 km, această plimbare a fost uşoară şi veselă, iar noi vă împărtăşim bucuriile acestei călătorii Dvs.
Cîteva cuvinte despre calcinarea varului, deşi am scris cîte ceva în articolul precedent la acest subiect. Cu riscul de a ne repeta vom completa informaţia.
Varul de la Trinca este cunoscut în întreaga Moldovă, ca unul dintre cele mai bune, fapt cu care se mîndresc locuitorii satului. Cu toate acestea, cariera din care se dobîndea materia primă pentru var s-a epuizat şi a fost închisă, acum se văd nevoiţi să aducă piatră de var de la carierele de la Feteşti şi din alte locuri mai îndepărtate. Ceea ce ne îngrijorează cel mai mult, e că piatra de var a început să se dobîndească direct din pantele defileului de la Trinca, distrugîndu-l de fapt. Acest lucru ne-a întristat rău de tot, dar sperăm că publicaţia noastră va atrage atenţia persoanelor responsabile de această situaţie şi defileul va fi salvat. Trebuie să vă mai spunem că, la momentul actual din mai mult de douăzeci de cuptoare, lucrează 3-4, restul sînt abandonate, iar multe deja sînt distruse. Şi credem, că nu este vorba numai de deficitul de materie primă, ci mai degrabă de faptul, că varul nu mai este un element atît de important în construcţii, fiind înlocuit cu noi materiale şi tehnologii.
Iar acum la drum – să privim defileul Trinca de jos în sus, adică cu respect – căci îl merită cu prisosinţă.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.