Boghenii Noi este un sat şi comună din raionul Ungheni. Din componenţa comunei fac parte localităţile Izvoreni, Boghenii Vechi, Boghenii Noi, Mirceşti și Poiana. Localitatea se află la distanța de 40 km de orașul Ungheni și la 90 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 585 de oameni. Satul Boghenii Noi a fost menționat documentar în anul 1909.
Citeşte mai departe-
Natura şi turismul
- Zonele geografice ale Moldovei
- Rezervaţii
- Resurse acvatice
- Flora şi fauna Moldovei
- Monumente ale naturii
-
Turismul în Moldova
- Sfaturi pentru turişti
- Itinerare turistice
-
Tezaurul turistic al Moldovei
- Orheiul Vechi
- Saharna, raionul Rezina
- Ţipova
- Oraşul Soroca şi satul Cosăuţi
- Satul Chiţcani, raionul Căușeni
- Patru mănăstiri în Codri, raionul Călăraşi
- Catedrala din Drochia
- Complexul natural Rudi-Arioneşti
- Cele patru mănăstiri din preajma Chişinăului − Suruceni, Condriţa, Căpriana, Hîncu
- Curchi şi Hirova – două mănăstiri din Codrii Orheiului
- Calaraşovca-Unguri, Ocniţa
- Dobruşa – Cuhureşti – Japca
- Mărgăritarul Nistrului ‒ Benderul. Atracţiile sale turistice
- Minunile Naslavcei
- Mănăstirile Moldovei
- Mănăstirile Moldovei istorice
- Portrete din drumeţii - oamenii şi faptele lor
- Sărbători, festivaluri, expoziţii, prezentări
- Localitaţile Moldovei și diasporei
Calendarul evenimentelor
Biserica Sf. Procopie din Badeuți
![]() |
Foto: crestinortodox.ro |
Biserica Sfîntul Procopie, din localitatea Badeuți, județul Suceava, este una dintre bisericile ctitorite de Ștefan cel Mare și Sfînt. Locașul de rugăciune din Badeuți, astăzi ruinat, a fost zidit în anul 1487, pe teritoriul actual al localității Milișăuți.
Pisania bisericii consemnează următoarele: „În anul 6989 (1481), luna iulie, 8, în ziua Sfîntului Mare Mucenic Procopie, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei fiul lui Bogdan voievod, şi cu prea iubitul săi fiu Alexandru, a făcut război la Rîmnic cu Basarab voievod cel Tînăr, domn al Ţării Romîneşti, poreclit Ţapaluş. Şi a ajutat Dumnezeu pe Ştefan voievod şi a biruit pe Basarab voievod; şi a fost pieire (cădere) foarte mare printre Basarabi. De aceea Ştefan voievod a binevoit, cu a sa bunăvoinţă şi cu gînd bun, a zidi casa acesta întru numele Sfîntului Mare Mucenic Procopie, în anul 6995 (1487); şi s-a început în luna iunie, 8; şi s-a sfîrşit în acelaşi an, în luna noiembrie, 13."
Cronicarul moldovean Grigore Ureche în Letopisețul său afirmă despre lupta de la Rîmnicu Sărat, cu Basarab cel Tînăr (Țepeluș), din 1481 că s-ar fi "arătat lui Ștefan vodă Sfîntul Mucenicu Procopie, umblîndu deasupra războiului călare și într-armatu ca un viteazu, fiindu într-ajutoriu lui Ștefan vodă și dîndu vîlhvă oștii sale. Ci ieste de a-l și crederea acestu cuvîntu, că, daca s-au întorsu Ștefan vodă cu toată oastea sa, cu mare pohfală, ca un biruitoriu, la scaunul său, la Suceava, au zidit biserică pre numele Sfîntului Mucenicu Procopie, la satu la Badeuți, unde trăiește și pînă astăzi".
Pisania vechii biserici a fost păstrată la biserica de lemn din cimitirul satului, iar astăzi se află la Muzeul din Rădăuţi.
Faţadele bisericii erau din piatră făţuită sau cioplită, blocurile de piatră fiind legate cu un mortar alb. Zidurile edificiului erau susţinute de şase contraforturi înalte de cărămidă. Lăcaşul de cult avea abside semicirculare la interior şi pentagonale în exterior, acestea fiind străpunse de cîte o fereastră. Deasupra naosului se afla o turlă. Absidele şi turla erau împodobite cu arcade oarbe, avînd deasupra lor un rînd de ocniţe. Sub cornişă erau amplasate plăci şi discuri ceramice policrom glazurate (în verde, galben şi brun).
În interior, biserica era tradițional împărţită în trei încăperi: pronaos, naos şi altar. Intrarea se făcea pe uşă cu ancadrament gotic, aflată pe latura de sud a pronaosului. Pronaosul avea formă pătrată, fiind luminat prin două ferestre (una pe peretele nordic şi cealaltă pe peretele vestic). Deasupra pronaosului se afla o boltă semicilindrică. Naosul avea la partea superioară o turlă cu 16 feţe.
Lăcaşul de cult a fost zugrăvit în frescă atît în interior, cît şi pe exterior. Picturile din interior au fost curăţate în 1887, relevîndu-se picturi de o deosebită valoare artistică. Se remarcau martiriul Sfîntului Procopie (în pronaos) , Adormirea Maicii Domnului şi tabloul votiv (în naos) şi şirul episcopilor (în altar). În tabloul votiv din naos, ctitorul (Ştefan cel Mare) era reprezentat alături de familia sa şi împreună cu Sfîntul Mucenic Procopie, prezentînd ctitoria lui Hristos. Voievodul purta barbă.
În curtea bisericii se afla o clopotniţă de tip zvoniţă, formată dintr-un perete din stîlpi de zid între care atîrnau clopotele.
Biserica "Sf. Procopie" din Bădeuți a fost distrusă în mare parte de un obuz al armatei austro-ungare în anul 1917, în timpul primului război mondial. După primul război mondial, sătenii din Bădeuți au construit o altă biserică, care a păstrat hramul Sf. M. Mc. Procopie.
În perioada 1986-1987 s-au efectuat o serie de cercetări arheologice în locul unde s-a aflat pridvorul bisericii, fiind descoperite obiecte importante de patrimoniu.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.