Şeptelici este un sat şi comună din raionul Soroca. Şeptelici este unicul sat din comuna cu acelaşi nume, la distanța de 15 km de orașul Soroca și la 171 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1086 de oameni. Satul Şeptelici a fost menționat documentar în anul 1588.
Citeşte mai departe-
Natura şi turismul
- Zonele geografice ale Moldovei
- Rezervaţii
- Resurse acvatice
- Flora şi fauna Moldovei
- Monumente ale naturii
-
Turismul în Moldova
- Sfaturi pentru turişti
- Itinerare turistice
-
Tezaurul turistic al Moldovei
- Orheiul Vechi
- Saharna, raionul Rezina
- Ţipova
- Oraşul Soroca şi satul Cosăuţi
- Satul Chiţcani, raionul Căușeni
- Patru mănăstiri în Codri, raionul Călăraşi
- Catedrala din Drochia
- Complexul natural Rudi-Arioneşti
- Cele patru mănăstiri din preajma Chişinăului − Suruceni, Condriţa, Căpriana, Hîncu
- Curchi şi Hirova – două mănăstiri din Codrii Orheiului
- Calaraşovca-Unguri, Ocniţa
- Dobruşa – Cuhureşti – Japca
- Mărgăritarul Nistrului ‒ Benderul. Atracţiile sale turistice
- Minunile Naslavcei
- Mănăstirile Moldovei
- Mănăstirile Moldovei istorice
- Portrete din drumeţii - oamenii şi faptele lor
- Sărbători, festivaluri, expoziţii, prezentări
- Localitaţile Moldovei și diasporei
Calendarul evenimentelor
Mănăstirea Arbore
![]() |
Foto: inromania.info |
În aprilie 1503, boierul Luca Arbore, portar de Suceava a înalţat o biserică în satul care azi se numeşte Arbore. Sfîntul locaș a fost terminat în acelaşi an, pe 29 august. Mănăstirea Arbore poartă hramul Sf. Ioan Botezătorul. Totodată ea adesea apare cu numele celui care a ctitorit-o, hatmanul Luca Arbore, un mare boier din vremea lui Ștefan cel Mare, sfetnicul de seamă al lui Bogdan cel Orb (1504-1517) și tutorele politic al lui Ștefăniță Vodă (1517-1527). Hatmanul Luca Arbore a fost decapitat în aprilie 1523 la Curtea domnească din Hîrlău, din ordinul domnitorului Ștefăniță Vodă fiind acuzat de trădare de către voievod, dar nu a fost găsit vinovat și nici măcar judecat. După moartea sa, în urma unei porunci a domnitorului au fost uciși și doi fii ai hatmanului: Toader și Nichita. Mormîntul lui Luca Arbore se află în prezent în pronaosul sfîntului locaș.
După ce ansamblul a fost ridicat, pictura interioară și exerioara a fost realizată din inițiativa surorii lui Luca, Ana, în jurul anului 1541. Aspectul inedit prin care se remarcă biserica este reprezentat tocmai de pictura sa exterioară, realizată de Dragoș Coman, un talentat pictor medieval, provenit din mediul laic. Pictura exterioară îi conferă originalitate mănăstirii și de asemenea, meritul de a fi inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Suceava. Mai mult, din anul 1993, Mănăstirea Arbore a fost inclusă, împreuna cu alte lăcașuri pictate din nordul Moldovei pe lista patrimoniului cultural mondial, de către UNESCO. Din întreg ansamblul de clădiri construite de Luca Arbore s-a păstrat pînă în zilele noastre doar biserica.
Pictura interioară a bisericii a fost realizată imediat după finalizarea construcției, adică în anii 1503-1504. Ea a fost deteriorată în urma campaniei sultanului Soliman Magnificul în Moldova din 1538.
Pictura exterioară a bisericii este de o mare valoare artistică. Ea s-a păstrat, cu unele deteriorări, pe fațada sudică și integral pe cea vestică. Printre temele principale ale frescelor remarcăm Imnul Acatist, Asediul Constantinopolului, Judecata de Apoi, Rugăciunea tuturor sfinților, compusă în întregime din sfinți militari.
Fațada de apus este pictată cu un ansamblu de miniaturi: zeci de scene mici ca Facerea lumii, Viața primilor oameni, Ospățul Sfîntului Gheorghe etc.
Pe lîngă biserica propriu zisă a mănăstirii, se găsește la Arbore și un turn clopotniță, ridicat aici în anul 1867. Itrarea în biserică se realizează printr-un mic portal în formă de boltă, realizat în stil gotic, iar întreaga încăpere este luminată de cinci ferestre. Planul arhitectural respectă cele trei încăperi caracteristice bisericilor ortodoxe, cu naos, pronaos și altar.
Mănăstirea Arbore deține diverse cărți religioase și o icoană pictată pe lemn, care ilustrează Tăierea Capului Sfîntului Ioan Botezatorul, donată mănăstirii de către ctitorul lăcașului.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.