Grebleşti este un sat şi comună din raionul Străşeni. Din componenţa comunei fac parte localităţile Grebleşti și Mărtineşti. Localitatea se află la distanța de 16 km de orașul Strășeni și la 42 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 627 de oameni. Satul Greblești a fost menționat documentar în anul 1603.
Citeşte mai departe-
Natura şi turismul
- Zonele geografice ale Moldovei
- Rezervaţii
- Resurse acvatice
- Flora şi fauna Moldovei
- Monumente ale naturii
-
Turismul în Moldova
- Sfaturi pentru turişti
- Itinerare turistice
-
Tezaurul turistic al Moldovei
- Orheiul Vechi
- Saharna, raionul Rezina
- Ţipova
- Oraşul Soroca şi satul Cosăuţi
- Satul Chiţcani, raionul Căușeni
- Patru mănăstiri în Codri, raionul Călăraşi
- Catedrala din Drochia
- Complexul natural Rudi-Arioneşti
- Cele patru mănăstiri din preajma Chişinăului − Suruceni, Condriţa, Căpriana, Hîncu
- Curchi şi Hirova – două mănăstiri din Codrii Orheiului
- Calaraşovca-Unguri, Ocniţa
- Dobruşa – Cuhureşti – Japca
- Mărgăritarul Nistrului ‒ Benderul. Atracţiile sale turistice
- Minunile Naslavcei
- Mănăstirile Moldovei
- Mănăstirile Moldovei istorice
- Portrete din drumeţii - oamenii şi faptele lor
- Sărbători, festivaluri, expoziţii, prezentări
- Localitaţile Moldovei și diasporei
Calendarul evenimentelor
Mănăstirea Humor
![]() |
Foto: discoverromania.ro |
În comuna Humor, aflată la 6 Km de Gura Humorului, se află monumentul de arhitectură medievală, Mănăstirea Humor. Prima biserică a fost construită în 1415 de Ioan Vornicul în vremea lui Alexandru cel Bun. A fost distrusă păstrîndu-se doar zidurile, ruinele se pot vedea la 500m de actuala manastire.
În 1530 mănăstirea este reconstruită pe un loc nou, de către marele logofăt Toader Bubuiog şi soţia lui Anastasia. Biserica are 2 hramuri și anume, Adormirea Maicii Domnului și Sf. Gheorghe. În 1641 zidurile înconjurătoare sînt întărite şi Vasile Lupu dispune construirea turnului de apărare.
Elementul caracteristic al construcției îl formează pridvorul deschis. Valoarea de unicat a mănăstirii este sporită de pictutile exterioare, realizate în 1535 de zugravul Toma din Suceava. Pictura exterioară atrage atenția prin compoziția monumentală “Asediul Constantinopolului”, inspirată din obiectivul menținerii independenței față de Poarta Otomană, promovat consecvent de voievodul Petru Rareș.
Pictura exterioară ilustrează cîteva teme: Imnul acatist al Bunei Vestiri (24 de strofe-scene cuprinzînd printre altele glorificarea Mariei); Asediul Constantinopolului (poartă mesajul antiotoman specific vremii); Legenda fiului risipitor; Judecata de Apoi.
Pictura este caracterizată prin unitate de tonalitate cromatică, predominînd nuanţe de roşu-purpuriu, brun-roşcat, roşu-violet şi altele. Culoarea roșie este dominantă, fiind specifică cromaticii monumentului.
Printre picturile din interiorul bisericii sînt remarcabile: Cina cea de Taină (absida altarului); Ospeţia lui Avram; Tablou votiv; Maica Domnului (cupola pronaosului); Icoanele de factură bizantină; Portretele ctitorilor; Pietrele de mormînt.
După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775 autoritățile habsburgice au desființat Mănăstirea Humor în 1783, trecînd toate pămînturile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților statului. După desființarea mănăstirii, chiliile s-au ruinat aproape complet. Biserica a fost transformată în biserică parohială. În clădirile din fostul ansamblu monahal a funcționat o școală pentru copiii localnicilor, iar din 1850 acestea au fost folosite ca depozit pentru materialele autorităților austriece. După 1918 biserica fostei mănăstiri Humor a continuat să funcționeze ca biserică de parohie.
În anii '60-'70 ai secolului al XX-lea, s-au efectuat importante lucrări de restaurare a ansamblului Mănăstirii Humor. Picturile au fost restaurate în anii 1971 - 1972 cu sprijinul UNESCO. Cu acest prilej, s-a refăcut acoperișul bisericii prin lărgirea streșinilor pentru a apăra cît mai bine picturile exterioare de posibile intemperii. De asemenea, s-a restaurat turnul construit de Vasile Lupu, astupîndu-se fisurile din ziduri, refăcîndu-se zidurile și bolțile prăbușite, înlocuindu-se pardoselile de piatră, consolidîndu-se scările și reconstituindu-se balconul de lemn și acoperișul.
Abia în 1991 Mănăstirea Humor a fost reactivată ca așezămînt monahal de maici. În prezent, aici viețuiesc circa 20 de maici care lucrează în atelierele de pictură și de croitorie pentru veșmintele preoțești.
În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica "Adormirea Maicii Domnului” și "Sf. Gheorghe" a Mănăstirii Humor pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.