Chircăieşti este un sat şi comună din raionul Căuşeni. Chircăieşti este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul Chircăieşti este situat la o distanţă de 15 km de oraşul Căuşeni şi la 72 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 3523 de oameni. Satul Chircăieşti a fost întemeiat în anul 1796.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
De ce îngălbenesc frunzele toamna?
Cu toţii ne bucurăm de culorile deosebite pe care le capătă frunzele toamna. Dar ştii de ce nu rămân ele verzi tot anul şi care e motivul pentru care cad când vine frigul?
Frunzele sunt micile fabrici de mâncare ale copacului. Ele transformă căldura, apa şi dioxidul de carbon în glucoză, o substanţă cu care pomul se hrăneşte, iar acest proces se numeşte fotosinteză. Dar, odată cu venirea toamnei, când zilele se micşorează şi nu mai este la fel de mult soare, copacii ştiu că trebuie să se pregătească pentru iarnă. Ei intră într-o stare de repaus şi se odihnesc până când se face cald, aşa că nu mai au nevoie de aceste făbricuţe.
De aceea, culoarea verde dispare treptat şi este înlocuită cu nuanţe de galben, portocaliu, roşu sau maro, după care, încet-încet, frunzele cad.
Fiecare frunză are un strat special, numit de cercetători “zona de extirpare”. Cînd soseşte toamna, celulele din acest strat încep să se umfle, încetinind transportul substanţelor nutritive primite de la trunchi, pînă cînd această zonă este izolată total printr-o linie de demarcaţie, unde frunza se va desprinde de creangă. Un strat protector “vindecă” rana, prevenind evaporarea apei şi împiedicînd intrarea gîndacilor.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Declarația călătorului: Ce este și cînd trebuie completată
Rusia expulzează trei angajați ai ambasadei Republicii Moldova
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
- Frumusețe din pământ: etnobotanica îngrijirii corpului în cultura tradițională
- Stelele ca un calendar: etnoastronomia și ritmurile naturii
- Când sufletul vede mai departe decât ochii: fondatorul orb al unui domeniu familial și tată a cinci…
- Când natura cântă: cum devin plantele instrumente, voci și talismane
- Păsările ca semne: etnoornitologia și cunoașterea vie a naturii
- Etnoveterinaria: cum tratau țăranii animalele cu ajutorul naturii



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(2)