Pripiceni-Curchi este un sat din cadrul comunei Pripiceni-Răzeşi, raionul Rezina. Satul Pripiceni-Curchi este situat la o distanță de 23 km de orașul Rezina și la 100 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 333 de oameni. Satul a fost înființat în anul 1810.
Citeşte mai departe-
Toate noutățile
- Rubrica vizitatorilor-autori
- Emisiuni
- Copiilor
- Cultura
- Bucătăria
-
Localitaţile Moldovei și diasporei
- Anenii Noi
- Bălţi
- Basarabeasca
- Bender
- Briceni
- Cahul
- Călăraşi
- Cantemir
- Căuşeni
- Chişinău
- Cimişlia
- Criuleni
- Donduşeni
- Drochia
- Dubăsari
- Edineţ
- Făleşti
- Floreşti
- Glodeni
- Hînceşti
- Ialoveni
- Leova
- Moldova
- Nisporeni
- Ocniţa
- Orhei
- Rezina
- Rîşcani
- Sîngerei
- Şoldăneşti
- Soroca
- Ştefan Vodă
- Străşeni
- Taraclia
- Teleneşti
- Ungheni
- UTA din stinga Nistrului
- UTA Găgăuzia
- Umor
- Caleidoscop
- Muzica
- Crezul
- Noi, moldovenii
- Diaspora moldovenească
- Istoria
- Natura şi turismul
- Moldografia
- Localităţile Republicii Moldova
- Personalități
- Realitatea moldovenească
- Sănătate
- Sport
![]() |
Moldova independentă – garanție a existenței fără probleme a României unitare
Existența unei Moldove independente este garanția existenței fără probleme a României ca stat unitar, format în granițele sale după cel de-al Doilea Război Mondial.
Această opinie a fost exprimată de istoricul și politologul Zurab Todua, care a vorbi la emisiunea „Mecanismul de acțiune" («Механизм действия»), de pe canalul de televiziune NTV-Moldova, relatează Noi.md. El a menționat că, dacă Moldova va deveni parte a României, atunci nu va fi o bombă cu efect întîrziat, ci una deja explodată.
„Iată care e treaba. Nimeni nu poate da un răspuns exact, dar ce se va întîmpla în continuare după aceea? Cum se vor comporta maghiarii în Transilvania? Ce fricțiuni vor apărea între Bulgaria și România, între România și Serbia? Pentru că toate aceste state au răni nevindecate în ceea ce privește demarcarea granițelor", a explicat istoricul și politologul.
El a reamintit că aceste granițe s-au format după cel de-al Doilea Război Mondial. România le-a primit cu recunoștință pentru faptul că, în august 1944, a luat partea coaliției anti-Hitler. Și dacă ar fi fost altfel, și românii, ca și maghiarii, ar fi fost pînă la sfîrșit aliați ai Germaniei naziste, atunci cu România s-ar fi procedat la fel ca și cu Ungaria, care a fost ciopîrțită din toate părțile drept pedeapsă pentru faptul că ungurii au fost aliați ai Germaniei hitleriste pînă la sfîrșit.
„Este clar că acest subiect este istoric și nu figurează printre cele prioritare pe agenda politicienilor maghiari. Dar asta acum. Haideți să ne amintim. Cînd au început să fie eliberate pașapoarte românești cetățenilor moldoveni, peste cîțiva ani au început să li se acorde pașapoarte ungurești ungurilor care locuiau în Transilvania. Acum, acolo există un număr mare de cetățeni maghiari. Există autonomia Ținutului Secuiesc, nerecunoscută în Transilvania. Este clar că, dacă se vor schimba frontierele, tema separatismului maghiar din Transilvania va deveni foarte actuală. Și vă puteți imagina cum politicienii români vor trebui să vorbească cu politicienii maghiari despre modul în care trebuie să trateze în continuare subiectul frontierelor?", a remarcat istoricul și politologul.
El a spus că de multe ori a discutat pe această temă cu unioniștii de pe ambele maluri ale Prutului. „Ei spun că nu există probleme. Va fi o singură Uniune Europeană, acolo doar nu există frontiere. Nimic grav. Ne vom înțelege. Le spun: încercați! Ați reușit să negociați cu maghiarii din Transilvania despre această autonomie secuiască? Ea este nerecunoscută", a spus Zurab Todua.
Potrivit lui, această problemă nu este discutată în presă pentru a nu agrava situația și, în acest caz, conducerea românească acționează foarte înțelept, neacordînd o importanță deosebită acestui lucru.
Zurab Todua a subliniat că România are mai multă experiență și pragmatism. Potrivit lui, politicienii români, spre deosebire de colegii lor moldoveni, înțeleg caracterul explozibil al acestei teme. „În afară de Traian Băsescu și alți politicieni exaltați, nimeni nu vorbește oficial, deschis despre unire. Chiar și ministrul Afacerilor Externe al României a afirmat recent că declarațiile de unire a Republicii Moldova cu România semnate de unele localități moldovenești au doar valoare simbolică", a subliniat istoricul și politologul.
- Cum credeți, autoritățile Moldovei ar trebui să contracareze propaganda unionistă în republică?
Sursa:
Declarația călătorului: Ce este și cînd trebuie completată
Rusia expulzează trei angajați ai ambasadei Republicii Moldova
A fost deschis Consulatul General al R. Moldova la Sacramento
Consulatul general al R. Moldova la Chicago şi-a început activitatea
De ce în Moldova vor fi oferite buletine de identitate gratuite în preajma alegerilor?
Administrația Trump discută o posibilă amînare a programului Visa Waiver în cazul României
- Când natura cântă: cum devin plantele instrumente, voci și talismane
- Păsările ca semne: etnoornitologia și cunoașterea vie a naturii
- Etnoveterinaria: cum tratau țăranii animalele cu ajutorul naturii
- Gary Paul Nabhan și memoria semințelor: cum deșertul ne învață despre reziliență
- Culoarea ca un cod: cum etnobiologia descifrează paleta naturii
- Soiuri uitate: cum ajută etnobiologia să redescoperim gustul și suveranitatea



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.
Comentarii
(0)