17 noiembrie 2017, 16:02 25407

Cu ce a venit Dorin Chirtoacă la referendumul de revocare

Vladislav Bordeianu

Majoritatea orășenilor consideră că, timp de trei mandate de primar general al capitalei, Chirtoacă a reușit să aducă orașul la starea de devastare totală. După cel de-al Doilea Război Mondial, Chișinăul niciodată nu a arătat mai rău.

Printre "succesele" liberalului se numără drumuri și trotuare sparte, neglijarea totală a normelor arhitecturale și urbanistice, construcții haotice și adesea ilegale în interiorul cartierelor de locuit, pe teritoriile aferente străzilor principale, nimicirea sistematică a spațiilor verzi, parcări nereglementate, ambuteiaje, gherete instalate ilegal, rute ale transportului în comun modificate permanent, rețele inginerești putrede, invazia panourilor publicitare, catastrofa ecologică de la Bubuieci, rezultată din depozitarea ilegală a 2 milioane de tone de deșeuri, livrarea produselor alimentare cu termen de valabilitate expirat la grădinițele din capitală etc. Dar edilul suspendat din funcție și adepții lui consideră că Chirtoacă a făcut pentru municipiu mai mult decît poate face oricine altul care îi poate lua locul. Cum se zice, fericit e cel care nu cunoaște...

Dar majoritatea chișinăuienilor caută răspuns la o altă întrebare – cînd va putea un alt primar general să facă ceva pentru oraș? Anticipat, grație referendumului, sau trebuie să mai așteptăm?

Pentru ca referendumul să fie validat, la urne trebuie să se prezinte nu mai puțin de o treime dintre alegători, iar pentru revocarea primarului general – să voteze un număr mai mare de alegători decît al celor care l-au ales în 2015.

Circulația transportului și drumurile

În 10 ani de aflare la cîrma capitalei, Chirtoacă a reușit să-i întărîte pe locuitori împotriva sa nesoluționînd problema ambuteiajelor și a supraîncărcării drumurilor. Zilnic, ambuteiajele kilometrice formate pe aceleași porțiuni de drum îi supără pe proprietarii de autoturisme, dar și pe cetățenii care folosesc transportul în comun. În fiecare dimineață și seară, în orele de vîrf, stau cu toții pe str. Creangă și Vasile Lupu, se circulă anevoios pe str. A. Russo, spre centru și str. Kiev, spre Ciocana. Aceeași situație se atestă și la circulația transportului spre centru – de la Spitalul Orășenesc nr.1 pînă la str. Ciuflea. Problematic este considerat și sectorul bulevardului Ștefan Cel Mare între străzile Alecsandri și Ismail. Supraîncărcate sînt principalele intrări în oraș, unde, în serile de vineri și duminică, automobiliștii petrec ore în șir în ambuteiaje interminabile.

Pentru a izbăvi orașul de ambuteiaje, primarul liberal a decis să-și asume responsabilitatea și să modifice infrastructura rutieră a capitalei – să introducă sensuri giratorii la intersecții. Ideea i-a venit după ce Dorin Chirtoacă a vizitat Brașovul. Acolo, spune el, semafoare nu există și el vrea să creeze la Chișinău ceva asemănător. Dar, de cele mai multe ori, această metodă nu a soluționat problema, ba din contra – a agravat-o.

Asta deoarece Chirtoacă face parte din oamenii fără pregătire profesională suficientă, care nu știu că nu știu, dar sînt siguri că știu. Această calitate a primarului nostru nu i-a permis să știe că în fosta URSS exista o experiență enormă de planificare a orașelor, de aceea, proiectarea sensurilor giratorii se efectua din calculul sporirii numărului de vehicule pentru următorii 50 de ani. Ținînd cont de aceste calcule, erau stabilite dimensiunile (diametrul) cercului principal astfel, ca mișcarea circulară să fie eficientă, cu obstacole minime create reciproc de participanții la trafic. În locurile unde calculele nu permiteau organizarea sensurilor giratorii, erau instalate semafoare. După cum se vede, primarul nostru nu are nevoie de calcule – important e să existe cercuri ca la Brașov, o stradă pietonală cu caldarîm, ca la Brăila... Principalul e să nu fie ca în URSS – lumea veche să o distrugem din temelii...

Edilul mai are o distracție – să modifice rutele microbuzelor și să le anuleze, fără a propune ceva în schimb.

Demult au devenit ceva obișnuit și ambuteiajele, ele creează incomodități și nervozitate. Orașul mai și pierde zilnic bani. Pentru că transportul în comun stă în ambuteiaje, el întîrzie în medie cu 15-25 de minute, orarul nu se respectă. De aceea, troleibuzele fac mai puține curse, respectiv – au venituri mai mici. Este alta și viteza medie de circulație a transportului. Din unele calcule ale experților, viteza este de 13,5 km/h.

Nu putem spune că problema supraîncărcării străzilor capitalei nu s-a discutat. În Planul strategic de dezvoltare socio-economică a Chișinăului pînă în anul 2020 chiar există un capitol separat. Însă în toți anii de administrare a municipiului, Dorin Chirtoacă și echipa sa așa și nu au soluționat principalele probleme ale sistemului rutier din capitală.

Un alt subiect dureros este lipsa locurilor de parcare. În urma acestui fapt, șoferii își lasă mașinile pe carosabil, ceea ce duce la reducerea benzilor de circulație. Din acest motiv, în orașul nostru nu există benzi rezervate transportului în comun.

Proiectul parcărilor cu plată, din care orașele europene cîștigă anual sute de milioane de euro, primarul a decis să și-l însușească, sie și prietenilor săi, fapt pentru care a ajuns sub urmărire penală. Dar un primar competent, incoruptibil demult ar fi implementat acest proiect spre binele orașului, cum au făcut-o majoritatea primarilor din orașele europene, inclusiv cele din Rusia.

Astăzi, în zonele locative ale Chișinăului poți ajunge doar prin centrul orașului, căci un drum de centură, alternativ, nu există. Asta în situația cînd 20% dintre vehicule tranzitează Chișinăul. Nu este sincronizată funcționarea semafoarelor, lipsește marcajul rutier, majoritatea pasajelor subterane se află într-o stare groaznică. Cu siguranță, majoritatea orășenilor ar mai avea ceva de adăugat la toate acestea.