Chiperceni este un sat şi comună din raionul Orhei. Din componenţa comunei fac parte localităţile Chiperceni, Andreevca și Voroteţ. Localitatea se află la distanța de 23 km de oraşul Orhei şi la 69 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2295 de oameni. Satul Chiperceni a fost menționat documentar în anul 1609.
Citeşte mai departe-
Natura şi turismul
- Zonele geografice ale Moldovei
- Rezervaţii
- Resurse acvatice
- Flora şi fauna Moldovei
- Monumente ale naturii
-
Turismul în Moldova
- Sfaturi pentru turişti
- Itinerare turistice
-
Tezaurul turistic al Moldovei
- Orheiul Vechi
- Saharna, raionul Rezina
- Ţipova
- Oraşul Soroca şi satul Cosăuţi
- Satul Chiţcani, raionul Căușeni
- Patru mănăstiri în Codri, raionul Călăraşi
- Catedrala din Drochia
- Complexul natural Rudi-Arioneşti
- Cele patru mănăstiri din preajma Chişinăului − Suruceni, Condriţa, Căpriana, Hîncu
- Curchi şi Hirova – două mănăstiri din Codrii Orheiului
- Calaraşovca-Unguri, Ocniţa
- Dobruşa – Cuhureşti – Japca
- Mărgăritarul Nistrului ‒ Benderul. Atracţiile sale turistice
- Minunile Naslavcei
- Mănăstirile Moldovei
- Mănăstirile Moldovei istorice
- Portrete din drumeţii - oamenii şi faptele lor
- Sărbători, festivaluri, expoziţii, prezentări
- Localitaţile Moldovei și diasporei
Calendarul evenimentelor
Mănăstirea Frumoasa
![]() |
Foto: panoramio.com |
Mănăstirea Frumoasa din Iași este o mănăstire ortodoxă de călugărițe ctitorită în secolul al XVI-lea de către hatmanul Meletie Balica și soția sa, Ana, prin anii 1583-1586 cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, pe locul unei vechi bisericuțe de lemn.
În timp primele constructii s-au degradat și demolat astfel că domnitorul Grigore al II-lea Ghica este nevoit între anii 1726-1733 să facă ample lucrări de reparații și reconstrucție. Domnul reconstruiește biserica și construiește un ansamblu de palate după modelul oriental "de la Țarigrad", amenajează un lac mare, precum și grădini cu fîntîni arteziene. Tot ansamblul rezultat al acestor amenajări era atît de frumos si atît de mult i-a impresionat pe contemporani încît tradiția spune că numele mănăstirii Frumoasa se datorează anume frumuseții locului. Ansamblul a devenit reședința de vară a domnitorilor moldoveni.
Cu timpul o parte din construcții s-au degradat și arhimandritul Ioasaf Moldovanu construiește între anii 1819-1833 turnul clopotniță care se mai păstrează în condiții foarte bune și astăzi. Între anii 1836-1839 se construiește actuala biserică în stil neoclasic de influență rusă.
În incinta mănăstirii se mai află ruinele unui fost palat din secolul al XVII-lea. Un alt ctitor important a fost Mihail Sturza care a împodobit interiorul bisericii și a ridicat alături un mausoleu pentru familia sa. Monumentul din marmură reprezintă un înger sprijinit pe un obelisc care are reprezentate stema Moldovei așa cum arăta ea în prima jumătate a secolului al XIX-lea și o clepsidră. Pe latura de est a ansamblului mănăstirii în zidul împrejmuitor mai este o a doua poartă cunoscută sub denumirea de "poarta spînzuraților". Traditia spune ca această poartă face legătura cu un maidan, loc unde se organizau execuțiile publice, în special în zilele de iarmaroc.
Biserica în forma ei actuală datează de la 1836 înlocuind în totalitate o biserică mai veche. Biserica construita în stil clasic are un plan dreptunghiular alungit, intrarea fiind marcată de 4 coloane puternice care susțin un fronton decorat. Ferestrele ample spre nord și sud sînt flancate de coloane atît în naos cît si în pronaos. În exterior încăperile tradiționale altar, naos, pronaos și pridvor sînt marcate prin cîte o turlă falsă construită după modelul turlelor bisericilor rusești.
Turnul-clopotniță cu elemente de o frumusețe plastică aparte marchează intrarea în incinta Mănăstirii Frumoasa.
Pînă la secularizarea averilor mănăstirești în anul 1863, Mănăstirea Frumoasa era una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova, avînd 16 moșii în Moldova și Bucovina. După secularizare, curțile domnești au fost transformate în cazarmă pentru diferite regimente de cavalerie, închisoare militară, apoi s-a instalat un spital militar cu specializare oftalmologică. După 1945 biserica Frumoasa a devenit biserică de parohie. După o perioadă destul de tulbure în istoria sa, această ctitorie voievodală și boierească a redevenit mănăstire, în vara anului 2003. În prezent, la Mănăstirea Frumoasa viețuiește o obște de călugărițe care au venit de la Mănăstirea Războieni din județul Neamț.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.