Reieşind din interesele naţionale, ţinînd cont de dinamica şi natura proceselor care au loc în relaţiile internaţionale, trebuie stabilite următoarele priorităţi ale politicii externe a Republicii Moldova:

1. Menţinerea unor relaţii reciproc avantajoase de vecinătate cu Ucraina şi România, în baza recunoaşterii necondiţionate a suveranităţii, integrităţii teritoriale şi inviolabilităţii frontierelor ţării, neamestecului în treburile interne, consolidarea cooperării multiplane, reieşind din interesele comune şi din respectarea dreptului internaţional şi a drepturilor omului;

2. Încheierea Tratatului de Frontieră cu România. Pînă la încheierea unui tratat ar trebui să fie revizuite toate contractele, inclusiv interdepartamentale, care pot fi interpretate ca documente, ce încalcă suveranitatea Republicii Moldova, în lipsa unui tratat de frontieră cu statele vecine.

3. Dezvoltarea unor relaţii strategice cu Federaţia Rusă în baza principiilor de egalitate, recunoaşterea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova, cooperarea reciproc avantajoasă bilaterală în domeniul securităţii, precum şi în comerţ, în domeniul economic, umanitar şi de altă natură.

4. Dinamizarea integrării Republicii Moldova în procesele şi structurile europene. În condiţiile în care noua arhitectură a ordinii din lume se formează în jurul polilor puterilor mari, Moldova se orientează spre Uniunea Europeană, graţie ponderii sale politice şi economice de netăgăduit pentru asigurarea propriilor sale perspective pe termen lung în ce priveşte dezvoltarea economică şi securitatea naţională. Din punct de vedere politic, acest lucru înseamnă stabilitate democratică, creşterea nivelului de securitate al statului şi cetăţenilor. Din punct de vedere economic − înlăturarea sindromului de economie periferică, avansarea competitivităţii ţării pe termen lung pe piaţa europeană, creşterea oportunităţilor de acces la fondurile de dezvoltare, investiţiile în tehnologiile noi. Necesitatea obiectivă de a se alătura Europei unite vine din necesitatea de a consolida statalitatea ţării, a independenţei şi suveranităţii sale, tradiţiilor, identităţii etnice, lingvistice şi culturale, precum şi restabilirea integrităţii teritoriale a statului moldovenesc;

5. Consolidarea în continuare a parteneriatului cu SUA, bazat pe obiective strategice comune la nivel regional − asigurarea stabilităţii şi securităţii în sudul Europei de Est şi regiunea Mării Negre. Aprofundarea relaţiilor bilaterale, care vizează soluţionarea aşa-numitelor „conflicte îngheţate” de ieşire a trupelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova, de interacţiune în procesul de realizare a tranziţiei către un regim democratic consolidat şi o economie de piaţă competitivă, atragerea de investiţii străine, care rămîn element crucial în dezvoltarea economiei;

6. Folosirea în interesul ţării a schimbării realităţilor geopolitice în Europa de Sud-Est, legate de extinderea NATO şi UE la Est şi cu confruntarea cu Rusia pentru desfăşurarea în continuare a acestor procese, luînd în consideraţie posibilitatea înfiinţării unui spaţiu comun de securitate pe continentul eurasiatic;

7. Elaborarea direcţiilor de politică externă la nivel regional, care ar trebui să reiasă din principiul politicii unui parteneriat raţional şi priorităţile intereselor naţionale ale ţării în relaţiile cu statele din spaţiul Carpato-balcanic şi regiunea Mării Negre;

8. Executarea riguroasă a acordurilor de prietenie şi de cooperare încheiate de Republica Moldova în cadrul CSI, într-un climat de încredere reciprocă şi respect, menţinerea unor relaţii favorabile în domeniul politicii, economiei, ştiinţei şi tehnicii, culturii. Consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor economice cu ţările din Comunitate în baza principiilor economiei de piaţă şi intereselor Republicii Moldova şi statelor membre;

9. Realizarea pe scena internaţională a politicii de neutralitate, îndeplinind obligaţiile sale de a nu se angaja în conflicte armate, politice, militare sau economice, scopul cărora este pregătirea de război, de a nu admite utilizarea teritoriului său pentru amplasarea bazelor militare străine, de a nu deţine sau să crea arme nucleare;

10. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat şi de colaborare cu liderii puterilor vest-europene, mai ales cu Germania, Franţa şi Marea Britanie, avînd în vedere dinamica schimbului economic şi comercial cu aceste ţări şi influenţa lor în cadrul Uniunii Europene. Vor fi făcute eforturi suplimentare pentru a promova relaţiile prioritare cu alte ţări – membre a UE, în special Italia, Austria, Polonia, Suedia, dar şi cu Canada, China şi Japonia.

11. Aprofundarea relaţiilor cu Europa Centrală şi de Est, candidaţii actuali sau potenţial pentru UE, atît pe plan bilateral, cît şi multilateral, inclusiv şi în scopul preluării experienţei acestor ţări în domeniul reformării sistemului politic, construirea unui stat democratic de drept, crearea unei economii eficiente.

12. Participarea Republicii Moldova la instaurarea unui sistem internaţional stabil bazat pe principiile egalităţii absolute a statelor, colaborarea reciproc avantajoasă şi cooperare, în scopul asigurării securităţii fiecărui stat în domeniile politic, militar, economic, umanitar şi de altă natură;

13. Creşterea rolului diplomaţiei economice a Republicii Moldova ca modalitate eficientă de apărare şi promovare a intereselor economice ale ţării în condiţiile globalizării lumii, adîncirea integrării economiilor naţionale şi creşterea concurenţei pe piaţa mondială;

14. Utilizarea eficientă a instrumentelor „parlamentare”, a diplomaţiei „populare”, intensificarea lucrului privind stabilirea contactelor cu cercurile de afaceri, promovarea intereselor de afaceri peste hotare;

15. Dobîndirea unui sprijin internaţional larg pentru măsurile de reformare ale economiei şi sistemului financiar.

16. Propaganda şi promovarea în afara ţării a brand-ului „Moldova” − o ţară frumoasă, curată, cu istorie şi cultură bogată, populată de oameni instruiţi, o ţară cu posibilităţi investiţionale bune.

17. Obiectivul major al politicii externe a Moldovei este hotărîrea problemei interne – a Transnistriei, pe calea revenirii sale la domeniul de drept al Republicii Moldova. Activitatea oficialilor de cel mai înalt rang trebuie să fie axată pe soluţionarea acestei probleme, precum şi toate activităţile instituţiilor de politică externă a ţării, folosindu-se toate căile accesibile şi eficiente, în orice format rezultativ, cu următoarele postulate: „În Moldova, pot fi admise şi există interesele altor state, dar nu există nici un interes mai presus decît interesele de stat ale Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi. Interesul major al Moldovei şi a cetăşenilor săi la etapa dată a istoriei este reîntregirea ţării.” Dacă politica reală a „aliaţilor” cu privire la Republica Moldova contribuie la realizarea postulatului de mai sus, ar trebui să mergem în conformitate cu politica unor asemenea state. Dacă acest lucru nu se întîmplă, diplomaţii moldoveni trebuie să desfăşoare cu mare răbdare activităţi de explicare. Dacă nu sîntem înţeleşi, ar trebui să negociem cu acei care sînt cu adevărat capabili să rezolve „problema transnistreană.” În caz contrar, riscăm să devenim, în cele din urmă, o monedă de schimb în politicile statelor globale, aşa cum s-a întîmplat cu Georgia, care a rămas cu ajutorul material extern, dar fără Abhazia şi Osetia de Sud − o zonă de conflict teritorial nerezolvat.

Reieşind din priorităţile menţionate mai sus, este necesară adaptarea strategiei de politică externă a Republicii Moldova la condiţiile geopolitice în permanentă schimbare, precum şi utilizarea unor instrumente şi mijloace calitativ noi pentru asigurarea intereselor naţionale pe arena internaţională. O astfel de strategie ar trebui să ţină cont de specificul etapei contemporane de globalizare şi de noile provocări şi ameninţări, depăşirea cărora e posibilă numai în rezultatul consolidării cooperării internaţionale.

* Politica externă a Republicii Moldova în contextul globalizării
* Priorităţile integrării regionale
* Bazele conceptuale ale politicii externe a statului moldovenesc