Rujniţa este un sat din cadrul comunei Bîrlădeni, raionul Ocniţa. Satul Rujniţa este situat la o distanţă de 27 km de oraşul Ocniţa şi la 219 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 1307 oameni. Prima menţiune documentară a Rujniţei datează din 5 decembrie 1576.
Citeşte mai departe-
Istoria
- Retrospectiva civilizaţiilor antice
-
Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent
- Istoria antică a spaţiului carpato-nistreano-pontic
- „Moldovenii – temelia ţării”
- Numele Moldova
- De la sat la voievodat, la stat
- Structura social-administrativă a Moldovei
- Moldova de la munte pînă la mare
- Vremuri tulburi
-
Epoca lui Ştefan cel Mare
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova în sec. XVI – începutul sec. XVII
- Regimul fanariot (1711 – 1821)
- Cultura moldovenească în sec. XVIII – începutul sec.XIX
- Războaiele ruso-turce
- Moldova Nouă în proiectele geopolitice ale epocii
- Moldova în secolul al XIX-lea
- Moldova în secolul al XX-lea
- Domnitori şi conducători
- Simbolurile Moldovei istorice
- Simbolurile naționale ale Republicii Moldova
- Legislație
- Forţa spirituală a Statului Moldovenesc
Calendarul evenimentelor
Organizarea socială
Statornicirea comunităţii etnice est-carpatice, dezvoltarea ei socială avea loc pe fundalul unor intense procese demografice. Populaţia ţinuturilor Carpato-Nistrene se înmulţea, întîi de toate, în urma colonizării cu volohi din Transilvania şi cu rusini din Rusia de Sud-Vest, asimilaţi de volohi. Aceste procese s-au soldat cu consolidarea reţelei aşezărilor rurale şi închegarea unor structuri administrative. Torentul masiv de colonizatori de la apus de Carpaţi se sedentariza, în temei, în interfluviul Siret-Prut, iar de la sfîrşitul veacului al XIV-lea ̶ între Prut şi Nistru.
În situaţia cînd nu dispunem de informaţii documentare, aspectele social-economice, de administrare a vieţii şi activităţii moldovenilor pot fi determinate (reconstruite), cercetînd orînduirea socială a populaţiei din regiunile nord-estice ale Transilvaniei, din Maramureş, de unde au venit, în mare parte, volohii. Precum şi examinînd viaţa socială a volohilor din Halici — Volînia (Rusia de Sud-Vest), adică din regiunile de la nord-est de Nistru, unde populaţia îşi organiza viaţa după dreptul moldovenesc (волошское право). Bazîndu-ne pe informaţiile, oricum suficiente, despre viaţa volohilor, precum şi despre traiul volohilor de la nord-est de Nistru, putem schiţa pe calea retrospecţiei structura socială a volohilor Carpato-Nistreni.
Locurile de convieţuire a volohilor se numeau sat, cătun (cut), vatră. Satele îşi orînduiau viaţa după dreptul voloh (dreptul moldovenesc) şi întruneau de la 10 pînă la 30 de familii cu avere comună. Membrii obştii săteşti, grupaţi în familii mari, stăpîneau împreună pămînturi pentru prelucrare şi alte nevoi, terenuri hotărnicite. Păşunile, locurile de pescuit, pădurile se considerau bunuri colective. Puteau fi înstrăinate numai cîmpurile defrişate în virtutea valorificării lor. Obştea sătească supraveghea regulile de convieţuire, putea reţine vinovaţii pentru a-i preda judecăţii pe care o săvîrşeau „Sfatul oamenilor bătrini şi buni”. Obştea îşi alegea căpetenia: cnez, jude.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.