Bocşa este un sat din cadrul comunei Risipeni, raionul Făleşti. Satul Bocşa este situat la 12 km de oraşul Făleşti şi la 146 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 990 de oameni. Satul Bocșa a fost menționat documentar în anul 1666.
Citeşte mai departe-
Istoria
- Retrospectiva civilizaţiilor antice
-
Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent
- Istoria antică a spaţiului carpato-nistreano-pontic
- „Moldovenii – temelia ţării”
- Numele Moldova
- De la sat la voievodat, la stat
- Structura social-administrativă a Moldovei
- Moldova de la munte pînă la mare
- Vremuri tulburi
-
Epoca lui Ştefan cel Mare
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova în sec. XVI – începutul sec. XVII
- Regimul fanariot (1711 – 1821)
- Cultura moldovenească în sec. XVIII – începutul sec.XIX
- Războaiele ruso-turce
- Moldova Nouă în proiectele geopolitice ale epocii
- Moldova în secolul al XIX-lea
- Moldova în secolul al XX-lea
- Domnitori şi conducători
- Simbolurile Moldovei istorice
- Simbolurile naționale ale Republicii Moldova
- Legislație
- Forţa spirituală a Statului Moldovenesc
Calendarul evenimentelor
Tradiţii iluministe
Cu toate că, în cadrul european, secolul XVIII se consideră secol al luminilor, „primele manifestări (ale acestei mişcări cultural-literare) ale iluminismului se observă în Moldova în ultimele decenii ale secolului XVIII şi începutul secolului XIX”, înrîurînd sensibil aspiraţiile de eliberare naţională, amplificînd procesele de laicizare a creaţiei literare, artistice în general. După cum au constatat cercetătorii moldoveni Iluminismul moldovenesc a vădit multiple tangenţe cu Iluminismul european şi cel rus, precum şi trăsături originale, determinate de specificele împrejurări din ţară.
Primii purtători ai mesajului iluminist pe teren moldovenesc au fost înalţi clerici A. Hotiniul, Iacob Stamati, prin aceasta exprimîndu-se în parte detaşarea lentă de orientarea religioasă predominantă a creaţiei. Acceptînd ideile binelui obştesc, pledînd pentru avansarea nivelului de viaţă şi cultural al populaţiei, pentru iluminiştii moldoveni prioritară devine (la începutul veacului XIX), preocuparea pentru afirmarea conştiinţei naţionale, ca factor mobilizator de luptă împotriva regimului turco-fanariot. Aici evidenţiindu-se misiunea ocrotitoare a Rusiei pravoslavnice, ceea ce desprindem în Voroava asupra Ţării Moldovei de V. Murguleţ (1821), în Înainte cuvîntare la Istoria Imperiei Rosiene de I. Caidanovskii Gh. Asachi (1832) ş.a.
Veacul XVIII este ultimul în istoria culturii moldoveneşti în care letopisania coexistă cu lucrările istorice propriu-zise. Este secolul ce încheie destoinic, prin N. Costih şi Ion Neculce, vestita letopisanie moldovenească şi în care se afirmă operele istorice ştiinţifice prin Dimitrie Cantemir. Se cuvine să accentuăm în mod deosebit: creaţiile acestor „doi coloşi ai culturii moldoveneşti” - Ion Neculce şi Dimitrie Cantemir rămîn inegalabile în acea epocă şi mai tîrziu pe întregul areal nord-dunărean.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.