Tochile-Răducani este un sat şi comună din raionul Leova. Tochile-Răducani este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 12 km de orașul Leova și la 112 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1474 de oameni. Satul Tochile-Răducani a fost menționat documentar în anul 1489.
Citeşte mai departe-
Istoria
- Retrospectiva civilizaţiilor antice
-
Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent
- Istoria antică a spaţiului carpato-nistreano-pontic
- „Moldovenii – temelia ţării”
- Numele Moldova
- De la sat la voievodat, la stat
- Structura social-administrativă a Moldovei
- Moldova de la munte pînă la mare
- Vremuri tulburi
-
Epoca lui Ştefan cel Mare
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova în sec. XVI – începutul sec. XVII
- Regimul fanariot (1711 – 1821)
- Cultura moldovenească în sec. XVIII – începutul sec.XIX
- Războaiele ruso-turce
- Moldova Nouă în proiectele geopolitice ale epocii
- Moldova în secolul al XIX-lea
- Moldova în secolul al XX-lea
- Domnitori şi conducători
- Simbolurile Moldovei istorice
- Simbolurile naționale ale Republicii Moldova
- Legislație
- Forţa spirituală a Statului Moldovenesc
Calendarul evenimentelor
Numele Moldova
În virtutea sonorităţii, a unui mister, numele Moldova şi al moldovenilor din veacul al XIV-lea a atras atenţia a numeroşi autori din diferite ţări. Pe baza studiilor, atlaselor apărute din vechime şi pînă astăzi putem stabili statornicirea numelui spaţiului Carpato-Nistrean în istoriografie, răspîndirea toponimului/hidronimului Moldova în Europa. Prima dată Terra Moldaviae este fixată documentar într-un act al cancelariei Ungariei din 20.03.1360. Cronica străină ̶ a lui Ioan Kukullo ̶ menţionează Terra Moldaviae pe la 1382... încercînd să explice originea toponimului Moldova mulţi autori au fost captivaţi de îmbinările Mollis Dacia, Mollis Davia.
Discuţii de lungă durată şi în controversă s-au purtat în jurul ordinii apariţiei hidronimului Molda/Moldava şi a toponimului Molda/Moldava: care a apărut şi a fost atestat primul. În chestiunea Molda/Moldava „rîu” -> Molda/Moldava „ţara” nici un autor medieval nu susţine că numele Moldova s-a aplicat întîi ţării şi pe urmă rîului; toţi acei care tratează această chestiune afirmă că denumirea Molda a trecut de la rîu la ţară. Există şi alte ipoteze privind numele Moldova (Mold+ova), care ar fi provenit de la molda „covată”, a oronimului Molda, a toponimelor Moldiş, Moldoviş.
Alte denumiri: Civitas Moldaviae, Alexandru Moldaovici, documentate pe la 1334, de asemenea confirmă vechimea toponimelor şi antroponimelor cu radicalul Mold ̶ în spaţiul Carpato-Nistrean. Se admite că Civitas Moldaviae (Baia), prima capitală a Moldovei, ar fi de prin 1300. Alexandru Moldaovici, atestat în aceeaşi perioadă la Lvov, era un negustor moldovan din oraşul Molda (Baia).
Moldovlahia ̶ nume de ţară este atestat de acum în veacul al XIII-lea într-un document al ţarului vlaho-bulgar Ioan Căliman Asan (1241-1245). În acte bisericeşti, în creaţii populare străine se întîlnesc şi denumirile Rosovlahia, Moldoslavia.
Cea mai obişnuită şi limpede pentru circuitul istoriografic şi politic european denumire pentru Ţara Moldovei, pentru Statul Moldovenesc ar fi Regno Moldaviae ̶ Regatul Moldovei, ca în „Cronica” lui Ioan Kukullo (1320-1394) ̶ „Qummodo Moldavia (...) in regnum est dilatata”. Aşa cum este numit Statul Moldovenesc în bula papei Eugeniu IV din 3.07.1446: „regno Moldavie”. Aşa cum este atestată Ţara Moldovei în actul moldovenesc din 18.01.1482 „...domini Stephani Dei gracia waywode regni Moldavie”.
Unii cercetătorii străini sînt induși în eroare de faptul că în actele şi cronicile polone Wolosza înseamnă „Moldova”. În ucraineană Волощина, Волошина denumeşte „Moldova”; în polonă wolochy (în ucraineană - BOЛOШИНИ) înseamnă „moldoveni”.
Nu se poate zice „volohi din Ţara Moldovei” sau „români din Ţara Moldovei”, ci „Moldoveni din Ţara Moldovei”; nici „voievodul volohilor”, pentru „voievodul Moldovei”, căci „Wolochy în polonă înseamnă „moldoveni”.
Publicații



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.