Tătăreşti este un sat şi comună din raionul Străşeni. Satul este situat la o distanță de 12 km de orașul Strășeni și la 35 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 1498 de oameni. Prima atestare documentară a satului Tătărești datează din anul 1528.
Citeşte mai departe-
Istoria
- Retrospectiva civilizaţiilor antice
-
Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent
- Istoria antică a spaţiului carpato-nistreano-pontic
- „Moldovenii – temelia ţării”
- Numele Moldova
- De la sat la voievodat, la stat
- Structura social-administrativă a Moldovei
- Moldova de la munte pînă la mare
- Vremuri tulburi
-
Epoca lui Ştefan cel Mare
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova în sec. XVI – începutul sec. XVII
- Regimul fanariot (1711 – 1821)
- Cultura moldovenească în sec. XVIII – începutul sec.XIX
- Războaiele ruso-turce
- Moldova Nouă în proiectele geopolitice ale epocii
- Moldova în secolul al XIX-lea
- Moldova în secolul al XX-lea
- Domnitori şi conducători
- Simbolurile Moldovei istorice
- Simbolurile naționale ale Republicii Moldova
- Legislație
- Forţa spirituală a Statului Moldovenesc
Calendarul evenimentelor
„Moldovenii – temelia ţării”
Din secolul al XIV-lea, mai ales după întemeierea Statului Moldovenesc şi pînă în zilele noastre, populaţia est-carpatică a parcurs o perioadă aparte – epoca moldovenească.
Asimilarea de către volohi a rusinilor – convieţuirea îndelungată a acestor popoare alolingve au făcut ca în jumătătea nordică a pămînturilor Carpato-Nistre întîi de toate, în regiunea bazinurilor Sucevei, Moldovei, Bistriţei, a cursului superior al Siretului să se producă absorbirea elementelor culturii materiale şi spirituale rusine (slave) de către volohi.
Asimilarea sistematică a componentelor etnolingvistice şi etnoculturale ale populaţiei slave (rusini) de către volohi pe baza substratului autohton Carpato-Nistrean (urmaşii dacilor liberi) s-a încheiat la sfîrşitul veacului al XIII-lea – începutul celui al XIV-lea.
Comunitatea est-carpatică de acum în perioada prestatală şi-a conştientizat numele de moldoveni. Această realitate este reflectată în mărturiile cele mai strîns legate de popor ̶ în creaţia populară: cîntece bătrîneşti, legende istorice. Bunăoară în una din cele mai vechi balade istorice „Codrenaş-codrean ”, în laitmotivul ei curajos și hotărît:
Noi, moldovenii,
Temelia ţării!
Creaţia populară moldovenească conţine subiecte de o însemnătate fundamentală pentru cercetarea procesului de afirmare a comunităţii etnice moldoveneşti, a etnonimului moldovan, moldoveni – balada populară „Mioriţa”.
Valoarea excepţională a baladei Mioriţa constă în faptul că mult înainte de întemeierea Statului Moldovenesc a înveşnicit cea mai veche (din veacul al XII-lea) şi de netăgăduit, dovadă a conştientizării de către comunitatea est-carpatică a numelui său de botez istoric: moldoveni. „Cea mai nobilă creaţie poetică a poporului moldovenesc” (М. Sadoveanu), moldovenească prin spiritul său, prin conţinut şi formă, creată pe pămînt moldovenesc încă în secolul al XII-lea de marele Anonim Moldovan, balada „Mioriţa” a afirmat în istorie, în rîndurile etnosurilor europene comunitatea cu numele moldoveni.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.