Ocniţa-Răzeşi este un sat din cadrul comunei Cucuruzeni, raionul Orhei. Localitatea se află la distanța de 17 km de orașul Orhei și la 62 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 319 oameni. Satul Ocniţa-Răzeşi a fost menționat documentar în anul 1447.
Read more-
History
- Civilizations of the Ancient world
-
The history of Moldova from ancient times to our days
- History of Moldova from ancient times to our days
- “Moldovans - foundation of country”
- Name of Moldova
- From village to voivodship, state
- Social and administrative structure of Moldova
- Moldova from mountains and to sea
- Troubled times
-
Era of Stephen The Great
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova in the XVI – beginning of the XVII centuries
- Regime of fanariots (1711 – 1821)
- Moldovan culture in the XVIII – beginning of the XIX centuries
- Russian-Turkish wars
- New Moldova in geopolitical projects of epoch
- Moldova in the XIX century
- Moldova in the 20th century
- Hospodars and Heads of State
- Moldavian historical symbols
- National symbols of the Republic of Moldova
- Legislation
- Spiritual pivot of the Moldovan state
Calendar of events
„Moldovenii – temelia ţării”
Din secolul al XIV-lea, mai ales după întemeierea Statului Moldovenesc şi pînă în zilele noastre, populaţia est-carpatică a parcurs o perioadă aparte – epoca moldovenească.
Asimilarea de către volohi a rusinilor – convieţuirea îndelungată a acestor popoare alolingve au făcut ca în jumătătea nordică a pămînturilor Carpato-Nistre întîi de toate, în regiunea bazinurilor Sucevei, Moldovei, Bistriţei, a cursului superior al Siretului să se producă absorbirea elementelor culturii materiale şi spirituale rusine (slave) de către volohi.
Asimilarea sistematică a componentelor etnolingvistice şi etnoculturale ale populaţiei slave (rusini) de către volohi pe baza substratului autohton Carpato-Nistrean (urmaşii dacilor liberi) s-a încheiat la sfîrşitul veacului al XIII-lea – începutul celui al XIV-lea.
Comunitatea est-carpatică de acum în perioada prestatală şi-a conştientizat numele de moldoveni. Această realitate este reflectată în mărturiile cele mai strîns legate de popor ̶ în creaţia populară: cîntece bătrîneşti, legende istorice. Bunăoară în una din cele mai vechi balade istorice „Codrenaş-codrean ”, în laitmotivul ei curajos și hotărît:
Noi, moldovenii,
Temelia ţării!
Creaţia populară moldovenească conţine subiecte de o însemnătate fundamentală pentru cercetarea procesului de afirmare a comunităţii etnice moldoveneşti, a etnonimului moldovan, moldoveni – balada populară „Mioriţa”.
Valoarea excepţională a baladei Mioriţa constă în faptul că mult înainte de întemeierea Statului Moldovenesc a înveşnicit cea mai veche (din veacul al XII-lea) şi de netăgăduit, dovadă a conştientizării de către comunitatea est-carpatică a numelui său de botez istoric: moldoveni. „Cea mai nobilă creaţie poetică a poporului moldovenesc” (М. Sadoveanu), moldovenească prin spiritul său, prin conţinut şi formă, creată pe pămînt moldovenesc încă în secolul al XII-lea de marele Anonim Moldovan, balada „Mioriţa” a afirmat în istorie, în rîndurile etnosurilor europene comunitatea cu numele moldoveni.



© Moldovenii.md all rights reserved.
Is forbidden to copy the materials without the owner’s consent.
The information published on the site can be taken only by indicating the source www.moldovenii.md .
If you have any questions please contact us by email: support@moldovenii.md
www.moldovenii.md does not support and does not promote any of the political parties.