Duruitoarea este un sat din cadrul oraşului Costeşti, raionul Rîşcani. Localitatea se află la distanța de 36 km de orașul Rîșcani și la 208 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 379 locuitori. Satul Duruitoarea a fost menționat documentar în anul 1755.
Citeşte mai departe-
Istoria
- Retrospectiva civilizaţiilor antice
-
Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent
- Istoria antică a spaţiului carpato-nistreano-pontic
- „Moldovenii – temelia ţării”
- Numele Moldova
- De la sat la voievodat, la stat
- Structura social-administrativă a Moldovei
- Moldova de la munte pînă la mare
- Vremuri tulburi
-
Epoca lui Ştefan cel Mare
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova în sec. XVI – începutul sec. XVII
- Regimul fanariot (1711 – 1821)
- Cultura moldovenească în sec. XVIII – începutul sec.XIX
- Războaiele ruso-turce
- Moldova Nouă în proiectele geopolitice ale epocii
- Moldova în secolul al XIX-lea
- Moldova în secolul al XX-lea
- Domnitori şi conducători
- Simbolurile Moldovei istorice
- Simbolurile naționale ale Republicii Moldova
- Legislație
- Forţa spirituală a Statului Moldovenesc
Calendarul evenimentelor
Moldova în secolul al XIX-lea
Secolul al XIX-lea în istoria Europei, dar și a Moldovei a fost unul plin de zbucium, care a adus importante schimbări politice, ideologice și culturale. Cîteva dominante se evidențiază în istoria secolului XIX: dezvoltarea treptată a unor noi realități sociale, efectuarea unor reforme de modernizare a societății și instituțiilor, problema agrară, suveranitate și idee națională.
În secolul al XIX-lea întreaga Europă de sud-est este prinsă în colimatorul războaielor ruso-turce, cînd Problema Orientală este dezbătută de marile puteri. Moldova are de suportat consecințele unor decizii luate fără participarea sa, devenind teatru de război pentru confruntările armate dintre marile imperii. Mai mult, ca urmare a unor jocuri politice, se produc schimbări notorii în istoria Moldovei. Prin tratatul de pace de la București s-a produs o ruptură tragică, trupul Țării Moldovei a fost sfîșiat în două bucăți, iar destinul ei a fost deturnat.
Odată dezmembrată Moldova, soarta părții ei răsăritene a fost determinată de aspirațiile, prioritățile și interesele geostrategice ale Imperiului Rus. De aici înainte în această parte a Moldovei evenimentele se aliniază logicii și rațiunii Imperiului Rus.
Moldova dintre Carpaţi şi Prut (fără Bucovina) rămîneau sub stăpînire turcească și suplimentar sub protectoratul rusesc care se extindea și asupra Valahiei. Moldovenii din dreapta Prutului rămăseseră sub o triplă asuprire: plăteau contribuţii otomanilor, erau presați de reprezentanții administrației ruse, erau sufocaţi de politica fanariotă.
Revoluția de la 1848 în Moldova, prin însuflețitorii săi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negri, G.Sion, M.Kogălniceanu a cerut autonomia Moldovei, egalitatea politică și civilă a tuturor cetățenilor. Mai tîrziu fruntașii politici ai Moldovei au pledat pentru unirea principatelor Moldova şi Valahia, nu pentru anexarea Moldovei de către Valahia. Prin acţiunile energice, poziţia dîrză şi consecventă ale unor politicieni de vază precum Alexandru I.Cuza, M.Kogălniceanu ş.a. moldovenii au contribuit cel mai mult la unire – unirea principatelor cu drepturi egale.
În scurt timp partida valaho-unionistă a purces la facerea „Valahiei mari” camuflate sub un nume artificial de „România”, deși denumirea inițială a statului unit era Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei.
Secolul al XIX-lea a adus progrese economice și culturale, s-au dezvoltat orașele, s-au deschis școli, universități, au fost înființate teatre. Cultura moldovenească a excelat prin V.Alecsandri, Ion Creangă, Alecu Russo, Mihai Eminescu, Gh.Asachi, C.Stamati etc.
Războiul ruso-turc 1806-1812. Pacea de la București
Principatul Moldovei și Moldova de Est (Basarabia) în perioada 1812 - 1828
Domniile regulamentare în Principatul Moldovei
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Mișcarea antiunionistă
Realități economice și sociale în Principatul Moldovei și Moldova de Est (Basarabia)
Reformele sociale în Moldova de Est (Basarabia)



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.