Burlăceni este un sat şi comună din raionul Cahul. Din componenţa comunei fac parte localităţile Greceni și Burlăceni. Localitatea se află la distanța de 50 km de orașul Cahul și la 187 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2248 de oameni. Satul Burlăceni a fost menționat documentar în anul 1806.
Citeşte mai departe-
Istoria
- Retrospectiva civilizaţiilor antice
-
Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent
- Istoria antică a spaţiului carpato-nistreano-pontic
- „Moldovenii – temelia ţării”
- Numele Moldova
- De la sat la voievodat, la stat
- Structura social-administrativă a Moldovei
- Moldova de la munte pînă la mare
- Vremuri tulburi
-
Epoca lui Ştefan cel Mare
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova în sec. XVI – începutul sec. XVII
- Regimul fanariot (1711 – 1821)
- Cultura moldovenească în sec. XVIII – începutul sec.XIX
- Războaiele ruso-turce
- Moldova Nouă în proiectele geopolitice ale epocii
- Moldova în secolul al XIX-lea
- Moldova în secolul al XX-lea
- Domnitori şi conducători
- Simbolurile Moldovei istorice
- Simbolurile naționale ale Republicii Moldova
- Legislație
- Forţa spirituală a Statului Moldovenesc
Calendarul evenimentelor
Domnitori şi ierarhi
În Moldova în diferite perioade au fost domnitori, care nu numai au administrat cu pricepere şi dreptate treburile statului, dar şi au apărat cu bărbăţie, consecvent integritatea şi caracterul de sine stătător al Bisericii Ortodoxe Moldoveneşti (BOM), au ocrotit-o de orice încercări ale unor străini de a se implica în treburile ei, de orice influenţe dăunătoare.
Întreaga istorie a Statului Moldovenesc, eforturile în vederea păstrării integrităţii teritoriului naţional şi a libertăţii cetăţenilor săi este, totodată, şi istoria luptei pentru independenţa Bisericii Ortodoxe Moldoveneşti, pentru păstrarea drepturilor domnitorilor moldoveni de a hotărî soarta ţării şi a poporului în strînsă colaborare cu ierarhii lor moldoveni, fără vreun amestec străin.
Deşi bisericile pravoslavnice ale Moldovei şi Ungrovlahiei (Valahiei) aveau anumite legături (spirituale) cu centrele creştine bizantino-sud-slave din Constantinopol şi Ohrid, „totul este diferit între aceste două ţări”: şi construirea de stat, şi structura organizaţională a bisericilor şi orientarea lor în direcţii diferite.
Statul care a intrat în istorie (1359) cu numele Moldova, institutele sale politice, însuşi domnitorul aveau nevoie de atotcuprinzătoarea forţă spirituală unificatoare, care se afla în mîinile slujitorilor bisericii. Afirmarea Moldovei ca ţară de sine stătătoare dicta drept una de neamînat sarcina legitimizării, canonizării, imprimării caracterului de stat (luarea sub ocrotirea statului) structurii ierarhice a bisericii. Letopiseţele moldo-slavone, gramotele cancelariei Moldovei din secolele XIV-XV ne relatează despre o activitate bisericească înviorată: despre existenţa unor episcopi din perioada prestatală, despre faptul că voievodul Dragoş a construit o biserică de lemn la Volovăţ, iar domnitorul Bogdan I Întemeietorul a zidit biserica din Rădăuţi, devenită necropolă a suveranilor moldoveni.
În veacurile XIV-XV în Moldova activau mai multe biserici şi mănăstiri, atestate documentar, inclusiv la Vărzăreşti (Nisporeni) și Căpriana. „Existenţa în număr mare a acestor biserici şi mănăstiri presupune şi existenţa personalului deservent”. „Gramotele” cancelariei moldoveneşti, actele bisericeşti argumentează că încheierea afirmării canonice a Mitropolitului Moldovei este rodul acţiunilor consecvente şi principiale ale domnitorilor Petru I Muşat (1375-1391) şi Alexandru cel Bun (1400-1432).



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.