Curătura este un sat din cadrul comunei Alcedar, raionul Șoldăneşti. Satul Curătura este situat la o distanță de 15 km de orașul Șoldănești și la 129 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 471 de oameni. Prima atestare a satului Curătura datează din anul 1801.
Citeşte mai departe-
Istoria
- Retrospectiva civilizaţiilor antice
-
Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent
- Istoria antică a spaţiului carpato-nistreano-pontic
- „Moldovenii – temelia ţării”
- Numele Moldova
- De la sat la voievodat, la stat
- Structura social-administrativă a Moldovei
- Moldova de la munte pînă la mare
- Vremuri tulburi
-
Epoca lui Ştefan cel Mare
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova în sec. XVI – începutul sec. XVII
- Regimul fanariot (1711 – 1821)
- Cultura moldovenească în sec. XVIII – începutul sec.XIX
- Războaiele ruso-turce
- Moldova Nouă în proiectele geopolitice ale epocii
- Moldova în secolul al XIX-lea
- Moldova în secolul al XX-lea
- Domnitori şi conducători
- Simbolurile Moldovei istorice
- Simbolurile naționale ale Republicii Moldova
- Legislație
- Forţa spirituală a Statului Moldovenesc
Calendarul evenimentelor
Moldova de la munte pînă la mare
Aşezarea Statului Moldovenesc, extinderea lui spre sud şi răsărit, statornicirea structurii teritoriale şi a orînduirii administrative, funcţionarea cancelariei în mare parte rămîn acoperite de pătura groasă a vremii. Din această pricină istoricii expun diferite păreri. De pildă, Gr. Ureche în veacul al XVII-lea scrie că pe vremea lui Bogdan I Moldova se întindea pînă la Dunăre. C. C. Giurescu presupune că hotarul de apus al Moldovei era pe laturile răsăritene ale Carpaţilor de la izvoarele Ceremuşului pînă la trecătoarea Oituz; la răsărit marginea Moldovei ar fi fost pe Siret. Este limpede că pe timpul domniei lui Bogdan I moldovenii sălăşluiau într-un spaţiu restrîns. Este neîndoielnic că de la întemeietorul Moldovei, Bogdan I, începe prima dinastie a domnitorilor moldoveni.
Urmaşii lui Bogdan la scaunul Moldovei, întîi de toate Laţcu, Petru I Muşat,Roman I, Ştefan I, au întregit ceea ce începuse Bogdan I. Alexandru cel Bun (1400-1432) a statornicit ceea ce începuseră înaintaşii săi, valorificînd şi stăpînind eficient pămînturile dintre Prut şi Nistru: a emis primele privilegii comerciale, a aplanat conflictul cu Patriarhia de Constantinopol, a ctitorit lăcaşe sfinte, ne-a lăsat monumente valoroase de artă scrisă moldovenească: vestitul „Tetraevanghel cu miniaturi” (1429), capodoperă a lui Gavriil Uric. După moartea lui Alexandru cel Bun (1432) începe perioada de 25 de ani de lupte pentru tron între diferiţi pretendenţi. Vremuri tulburi, perioada de mare cumpănă pentru Moldova a durat pînă în aprilie 1457.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.