Zahorna este un sat din cadrul comunei Dobruşa, raionul Șoldăneşti, cu o suprafaţă de circa 1.80 kilometri pătraţi și perimetrul de 7.82 km. Satul Zahorna este situat la o distanță de 26 km de orașul Șoldănești și la 87 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 357 de oameni. Satul Zahorna este menționat în documente la începutul secolului al XVII-lea.
Citeşte mai departe-
Istoria
- Retrospectiva civilizaţiilor antice
-
Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent
- Istoria antică a spaţiului carpato-nistreano-pontic
- „Moldovenii – temelia ţării”
- Numele Moldova
- De la sat la voievodat, la stat
- Structura social-administrativă a Moldovei
- Moldova de la munte pînă la mare
- Vremuri tulburi
-
Epoca lui Ştefan cel Mare
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova în sec. XVI – începutul sec. XVII
- Regimul fanariot (1711 – 1821)
- Cultura moldovenească în sec. XVIII – începutul sec.XIX
- Războaiele ruso-turce
- Moldova Nouă în proiectele geopolitice ale epocii
- Moldova în secolul al XIX-lea
- Moldova în secolul al XX-lea
- Domnitori şi conducători
- Simbolurile Moldovei istorice
- Simbolurile naționale ale Republicii Moldova
- Legislație
- Forţa spirituală a Statului Moldovenesc
Calendarul evenimentelor
Instaurarea dominaţiei otomane (1538)
Alungarea de la tronul Moldovei a lui Petru Rareş, în urma campaniei otomanilor, valahilor, tătarilor şi a Poloniei din 1538 asupra Moldovei, a marcat prima fază a dominaţiei otomane în Moldova. Din acest an otomanii după ce au răşluit a doua oară Moldova, prefăcînd Tighina în raia şi rebotezînd-o „Bender”, au mărit tributul (haraci) pe care trebuiau să-l plătească moldovenii, au limitat statutul autonom al statului. Din această perioadă sultanul numeşte domnitori fără a mai întreba marea boierime, Sfatul domnesc.
Primul domnitor numit de sultan în Moldova a fost Ştefan Lăcustă (1538–1540). Pus de turci, el a acceptat o garnizoană turcească în cetatea de scaun a Moldovei. Nemulţămiţi de această domnie boierii îl ucid pe Ştefan Lăcustă şi-l aleg domn (decembrie 1540) pe Alexandru Cornea, fost portar al Sucevei. Acesta, susținut de poloni, a atacat Benderul ocupat de turci. Drept rezultat, otomanii l-au detronat şi l-au numit domn în ianuarie 1541 pe Petru Rareş. A doua lui domnie a durat pînă în 1546. Condiţiile şi posibilităţile de cîrmuire erau altele. Petru Rareş moare la 1546 fără ca să-şi vadă ţara eliberată. A lăsat, spre mîntuirea sufletului său şi al supuşilor săi măreţe lăcaşuri sfînte, monumente de artă, centre de cultură.
Aflarea la tronul Moldovei a lui Ilie Rareş (1546–1551) şi a lui Ştefan Rareş s-a caracterizat prin înăsprirea regimului fiscal – majorarea dărilor prin constrîngerea supuşilor, ceea ce a înmulţit numărul bejenarilor din ţară şi a întărit opoziţia boierească. Turcindu-se, Ilie Rareş „au lăsat domnia la mîna frăţine-său”, Ştefan, care însă „pravoslavia şi legea creştinească nu ţinea, numai lăcomie şi asupreală făcea... Boierii şi locuitorii n-au mai putut suferi fărădelegile şi răutăţile lui... Sfătuindu-se boierii bejenari... au ridicat domn pe Petrea Stolnicul şi i-au pus nume Alexandru vodă, pe care l-au numit Lăpuşneanu”. (Gr. Ureche). În prima sa domnie 1552–1561, Alexandru Lăpuşneanu s-a arătat domnitor cumpătat, clarvăzător. A demonstrat loialitate faţă de otomani, a susţinut relaţii cu Rusia. Cît a domnit, ţara n-a fost călcată de nimeni. Se dezvolta oricum economia, au apărut primele bresle meşteşugăreşti. La îndemnul lui Alexandru Lăpuşneanu s-au scris letopiseţe. Domnitorul a construit lăcaşe sfinte, împodobindu-le.
Trădat de boieri, Alexandru Lăpuşneanu în lupta de la Verbia a fost biruit de Iacob Heraclid, care, pus de habsburgi, a domnit în Moldova doi ani (1561–1563). Un afacerist de drumul mare, aventurier de pe o însulă grecească, străin la limbă, cultură şi tradiţii moldoveneşti a fost pus de venetici (habsburgi), acceptat de ocupanţi (otomani) să conducă Ţara Moldovei. În scurt timp toată populaţia s-a ridicat împotriva lui. Încercuit şi prins la Suceava, Iacob Heraclid, poreclit Despotul, a fost ucis la 6.11.1563. După o scurtă domnie a lui Ştefan Tomşa (1563), ales de boieri, Poarta Otomană îl aduce la tron pe Alexandru Lăpuşneanu.
A doua lui domnie (1564–1568) o cunoaştem, literarizată de Ion Neculce în O samă de cuvinte, de Constantin Negruzzi în nuvela Alexandru Lăpuşneanu. A urmat la tronul Moldovei Bogdan Lăpuşneanu (1568–1574). Fiind minor, a fost tutelat de maică-sa Ruxanda.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.