Carabiber este un sat din cadrul comunei Iserlia, raionul Basarabeasca. Localitatea se află la distanța de 30 km de orașul Basarabeasca și la 76 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 82 de oameni. Satul Carabiber a fost întemeiat în anul 1929.
Citeşte mai departe-
Istoria
- Retrospectiva civilizaţiilor antice
-
Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent
- Istoria antică a spaţiului carpato-nistreano-pontic
- „Moldovenii – temelia ţării”
- Numele Moldova
- De la sat la voievodat, la stat
- Structura social-administrativă a Moldovei
- Moldova de la munte pînă la mare
- Vremuri tulburi
-
Epoca lui Ştefan cel Mare
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova în sec. XVI – începutul sec. XVII
- Regimul fanariot (1711 – 1821)
- Cultura moldovenească în sec. XVIII – începutul sec.XIX
- Războaiele ruso-turce
- Moldova Nouă în proiectele geopolitice ale epocii
- Moldova în secolul al XIX-lea
- Moldova în secolul al XX-lea
- Domnitori şi conducători
- Simbolurile Moldovei istorice
- Simbolurile naționale ale Republicii Moldova
- Legislație
- Forţa spirituală a Statului Moldovenesc
Calendarul evenimentelor
Rezoluţiile Congresului ostaşilor moldoveni
În urma dezbaterilor din 21 octombrie Congresul a hotărît:
“II. Despre autonomia Basarabiei. - Avînd în vedere cultura naţională a neamului moldovenesc, trecutul său istoric, plecînd de la principiul proclamat de revoluţie că fiecare popor are drept de a dispune de soarta sa, pentru a realiza o unire mai strînsă a poporului moldovenesc, pentru a garanta drepturile lui la dezvoltare, la autonomia culturală, economică şi naţională, primul Congres al Moldovenilor din toată Rusia în unanimitate a decis: Basarabia se bucură de autonomie teritorială şi politică”. În componenţa Federaţiei Ruse.
„...V. Sfatul Ţării. Congresul Moldovenesc a hotărît: A constitui de îndată un Sfat al Ţării pentru a administra toate treburile Basarabiei autonome. El se va forma din 120 deputaţi în felul următor: Moldoveni - 84 de locuri (70%), celelalte neamuri din Basarabia - 36 de locuri (30%); 44 de deputaţi se vor alege la congres; 30 se vor alege de ţăranii moldoveni; 10 locuri se vor rezerva pentru moldovenii de peste Nistru... Sfatul Ţării se va socoti vremelnic pînă la întrunirea Constituantei în Basarabia...
VI. Chestia agrară şi colonizările. Tot pămîntul este proprietatea poporului. Moşiile mănăstireşti, bisericeşti, ale statului, ale domeniilor coroanei şi cele particulare vor fi trecute poporului (muncitor de pămînt) fără îndemnitate...
VII. De a naţionaliza de îndată toate şcolile...
IX. Moldovenii de peste Nistru. Congresul a hotărît: de a susţine legăturile cu organizaţiile moldoveneşti de peste Nistru şi a le da 10 locuri în Sfatul Ţării...
Preşedintele Congresului V. Cijevskii, secretar Gh. Năstase. 25 octombrie 1917, Chișinău.”
Astfel, Congresul ostaşilor moldoveni nu numai a trasat direcţiile şi a stabilit structura viitorului organ legislativ. El a făcut, constata Şt.Ciobanu, „ceea ce noi, civilii, doream, dar nu aveam puterea s-o facem. Ei proclamă autonomia Basarabiei, dau naştere organului revoluţionar Sfatul Ţării..., aici găsim sensul istoric al congresului ostăşesc din octombrie 1917”. După cum observă şi I.Ţurcanu, „Congresul şi-a asumat sarcina convocării Sfatului Ţării, fixînd numărul şi chiar numele deputaţilor care urmau să alcătuiască acest for suprem al puterii în ţinut”.
Congresul ostaşilor moldoveni a fost singura organizaţie moldovenească care a demonstrat claritate de idei şi principii, consecvenţă şi fermitate, ceea ce i-a lipsit Sfatului Ţării, lăsîndu-se corupt de străini.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.