Făgădău este un sat din cadrul comunei Ciolacu Nou, raionul Făleşti. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Fălești și la 109 km de Chișinău. Conform datelor recensământului din anul 2004, populaţia satului constituia 601 locuitori. Satul Făgădău a fost menționat documentar în anul 1906.
Citeşte mai departe-
Istoria
- Retrospectiva civilizaţiilor antice
-
Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent
- Istoria antică a spaţiului carpato-nistreano-pontic
- „Moldovenii – temelia ţării”
- Numele Moldova
- De la sat la voievodat, la stat
- Structura social-administrativă a Moldovei
- Moldova de la munte pînă la mare
- Vremuri tulburi
-
Epoca lui Ştefan cel Mare
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova în sec. XVI – începutul sec. XVII
- Regimul fanariot (1711 – 1821)
- Cultura moldovenească în sec. XVIII – începutul sec.XIX
- Războaiele ruso-turce
- Moldova Nouă în proiectele geopolitice ale epocii
- Moldova în secolul al XIX-lea
- Moldova în secolul al XX-lea
- Domnitori şi conducători
- Simbolurile Moldovei istorice
- Simbolurile naționale ale Republicii Moldova
- Legislație
- Forţa spirituală a Statului Moldovenesc
Calendarul evenimentelor
„Moldovenii din stînga Nistrului vor unirea cu Republică Moldovenească!”
La 17-18 decembrie 1917 are loc la Tiraspol Adunarea (Congresul) moldovenilor din stînga Nistrului, convocată cu scopul „ca împreună cu toţii să ne arătăm ca să ştie toate naţiunile că şi noi sîntem un neam bogat, delicat şi foarte cult...”. Este vorba de moldovenii care „au trăit totdeauna ca neam deosebit, care niciodată n-au fost sub stăpînirea politică românească şi n-au fost înrîuriţi de politica naţionalistă... Ei nu s-au pierdut. Revoluţia rusă (din 1917) a venit să desăvîrşească marea lucrare a redeşteptării lor naţionale, dîndu-le putinţă să-şi aşeze viaţa pe temelii naţionale, după plac, neîmpiedicaţi de nimeni... De acum înainte nu mai este putere pe lume care să-i ţină în întuneric şi robie. Basarabia astăzi nu mai este o gubernie rusească, ci o Republică Moldovenească”.
La întîiul congres moldovenesc, unde trebuiau „să se dezlege toate dreptăţile cinstitului Neam moldovenesc”, a fost adoptat programul Ce ne trebuie nouă:
- Ne trebuie nouă ca şcoala să fie în LIMBA MOLDOVENEASCĂ. Ca fiecare moldovan să ştie ce-l învaţă pe dînsul.
- Învăţătura afară de şcoală, (adică) biblioteca să fie pe LIMBA MOLDOVENEASCĂ ca să putem noi, moldovenii, a ne lumina mai bine în lume.
- Rugăciunea în sfînta biserică să fie în limba NORODULUI MOLDOVENESC.
- Trebuie să fie judecători curat moldoveni, ca judecata să fie înţeleasă pentru moldovanu nostru şi ca să poată fiecare cu gura lui să spună toată durerea sa la judecată.
- Doctorii trebuie să fie cu ştirea LIMBII MOLDOVENEŞTI, ca să poată el înţelege ceea ce i-a spune bolnavul moldovan.
- Deci noi, moldovenii, n-am fost învăţaţi pînă acum, pentru că ne-a fost oprită deşteptarea şi luminarea Neamului nostru în LIMBA NOASTRĂ MOLDOVENEASCĂ”.
La adunarea moldovenilor din stînga Nistrului s-a discutat şi „Voprosul despre şcoli”. În „Rezoluţiile care s-au votat în treaba şcoalei” erau formulate cerinţele:
„1. Învăţămîntul va fi îndatoritor pentru toţi copii de 6 ani în sus. El va fi fără plată.
- În toate şcolile se va întrebuinţa de acum încolo alfabetul latinesc.
- Limba de predare în toate şcolile începătoare din satele moldoveneşti va fi LIMBA MOLDOVENEASCĂ.
- Din clasa a III-a în sus se va preda şi limba rusească.
- Pentru introducerea învăţătorilor moldoveni în cunoaşterea mai de aproape a limbii, literaturii şi ISTORIEI NEAMULUI, Zemstva ţinutală să organizeze la un timp anumit cursuri anumite.
- În şcolile de mijloc (medii) pentru elevii moldoveni să se înfiinţeze CATEDRE DE LIMBĂ, LITERATURĂ şi ISTORIE MOLDOVENEASCĂ”.
... 11. Să fie rugat Sfatul Ţării Basarabiei ca să grăbească cu deschiderea unei UNIVERSITĂŢI MOLDOVENEŞTI, pentru ca tinerii moldoveni de pe malul stîng al Nistrului să aibă unde să se înzestreze cu cultura naţională”...
... „N-au fost uitate la congres nici chestiunile politice... S-a pus şi chestiunea unirii cu Basarabia, care pînă astăzi şi-a păstrat la moldoveni vechiul şi adevăratul nume MOLDOVA”, - scrie V. Harea.
Răspunsul a fost: „Vrem să ne soiudinim (să ne unim) cu fraţii din Moldova”. Acei care „rostesc DULCELE GRAI MOLDOVENESC şi la care nu S-A STINS CONŞTIINŢA CĂ SÎNT MOLDOVENI” au hotărît unanim: „Vrem să ne unim cu fraţii noştri din Moldova! Vrem să ne soiudinim cu Basarabia!”.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.