Trestieni este un sat din cadrul comunei Colicăuţi, raionul Briceni. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 522 de oameni. Prima atestare documentară a satului Trestieni datează din iunie 1446. La acea dată satul se numea Trestiana şi se afla în componenţa ţinutului Hotin.
Citeşte mai departe-
Istoria
- Retrospectiva civilizaţiilor antice
-
Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent
- Istoria antică a spaţiului carpato-nistreano-pontic
- „Moldovenii – temelia ţării”
- Numele Moldova
- De la sat la voievodat, la stat
- Structura social-administrativă a Moldovei
- Moldova de la munte pînă la mare
- Vremuri tulburi
-
Epoca lui Ştefan cel Mare
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova în sec. XVI – începutul sec. XVII
- Regimul fanariot (1711 – 1821)
- Cultura moldovenească în sec. XVIII – începutul sec.XIX
- Războaiele ruso-turce
- Moldova Nouă în proiectele geopolitice ale epocii
- Moldova în secolul al XIX-lea
- Moldova în secolul al XX-lea
- Domnitori şi conducători
- Simbolurile Moldovei istorice
- Simbolurile naționale ale Republicii Moldova
- Legislație
- Forţa spirituală a Statului Moldovenesc
Calendarul evenimentelor
„Ocupaţi Basarabia!”
...După retragerea curţii regale şi a guvernului român la Iaşi (20.11.1916), apar „două Românii” (formula lui C. Argetoianu; vezi şi C. Kiriţescu): o Românie (Oltenia, Valahia, jumătate din Moldova dintre Carpaţi şi Prut, fără judeţele de nord) – „România Nemţească”, era sub ocupaţie germană, dar avea la Bucureşti un fel de guvern „sub ocupaţie”. România dintre Siretul de Sus şi Prut, „România micşorată” (C. Kiriţescu) avea capitala la Iaşi cu guverne schimbătoare. Între liderii politici de sub nemţi P. Carp, C. Stere, Al. Marghiloman ş.a., între guvernul de sub nemţi şi cel de sub rege (de la Iaşi) existau legături strînse şi permanente. Aceste două tabere au pregătit Armistiţiul germano-român de la Focşani (26.11.1917), au negociat Pacea separată dintre Blocul Central şi România. Anume aceste două tabere au scos la mezat „Basarabia” considerată „monedă de schimb”. Realitatea este documentată de Memoriile lui C. Argetoianu, ministru de justiţie, şi de Notele zilnice ale lui Al. Marghiloman, germanofil, viitor prim-ministru român. Dînsul nota (14.07.1917) că Lupu Kostake (ministru de interne în România Nemţească) era informat despre „lupta vie între Austria care vrea să ne dezmembreze şi Germania care vrea să ne dea Basarabia”. 11.08.1917: „Convorbire cu Lupu Kostake... Mackenzen (comandantul armatelor germane de ocupaţie a României), adaugă el, a dat cele mai bune asigurări. Vorbeşte chiar de întreaga Basarabie...”. 11.12.1917: „C. Arion (rămas în Bucureşti, apropiat al lui Al. Marghiloman) îi declară (colonelului Rîşcanu de la guvernul român din Iaşi): „Păstraţi armata şi, dacă puteţi, ocupaţi Basarabia!”. O lună mai tîrziu, la 26.12.1917, Germanii şi germanofilii români de la Bucureşti „au redijat (redactat) proiectele ocupării Basarabiei.” Aşadar, „ocuparea Basarabiei” s-a pus la cale, s-a redactat şi s-a semnat la Bucureşti între germani şi germanofilii români. În decembrie 1917! Iar la Chișinău se discuta cu ardoare care armate să cheme. Exact în ziua cînd la Bucureşti germanii şi românii au pecetluit soarta Republicii Democratice Moldoveneşti - „au redactat proiectele ocupării Basarabiei”, la 26.12.1917 guvernul moldovenesc discuta aprins, am arătat, să ceară sau nu armate străine! Deşi chestiunea „ocupării Basarabiei” germanii şi românii o hotărîseră, la 2.12.1917 Sfatul Ţării adoptă o rezoluţie a blocului minorităţilor, prin care „oferea Directoratului (guvernului) libertate deplină în soluţionarea celor mai importante chestiuni ale momentului curent...”



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.