Frăsineşti este un sat din cadrul comunei Măcăreşti, raionul Ungheni. Localitatea se află la distanța de 36 km de orașul Ungheni și la 100 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1375 de oameni. Satul Frăsinești a fost menționat documentar în anul 1497 cu denumirea Frățienești.
Citeşte mai departe-
Istoria
- Retrospectiva civilizaţiilor antice
-
Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent
- Istoria antică a spaţiului carpato-nistreano-pontic
- „Moldovenii – temelia ţării”
- Numele Moldova
- De la sat la voievodat, la stat
- Structura social-administrativă a Moldovei
- Moldova de la munte pînă la mare
- Vremuri tulburi
-
Epoca lui Ştefan cel Mare
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova în sec. XVI – începutul sec. XVII
- Regimul fanariot (1711 – 1821)
- Cultura moldovenească în sec. XVIII – începutul sec.XIX
- Războaiele ruso-turce
- Moldova Nouă în proiectele geopolitice ale epocii
- Moldova în secolul al XIX-lea
- Moldova în secolul al XX-lea
- Domnitori şi conducători
- Simbolurile Moldovei istorice
- Simbolurile naționale ale Republicii Moldova
- Legislație
- Forţa spirituală a Statului Moldovenesc
Calendarul evenimentelor
Orientarea impusă de baionetele româneşti
Examinarea atentă a evenimentelor larg reflectate în documente lasă impresia că politicienii de la Chișinău activau parcă în altă lume. Nemţii şi românii hotărîseră bine problema „ocupării Basarabiei” încă la 26.12.1917. „Elementele naţionale interveneau la timp şi la locul cuvenit” în vederea „introducerii armatelor române”. „În primele zile din ianuarie (1918) trupele române au pornit” în „Basarabia” (P. Cazacu), aducînd pe baionete „orientarea românească”, iar gazeta oficială Sfatul Ţării se făcea că nu vede şi nu aude nimic. În zilele cînd trupele române de ocupaţie ajungeau la Corneşti, la 3.01.1918, gazeta Sfatul Ţării publică editorialul Orientare firească în care se declara: „Numai „sumburul” (haosul) vieţii înconjurătoare şi nervozitatea psihică ale unor cercuri ale populaţiei putea cultiva în conştiinţa alarmată a cetăţenilor ideea despre o careva orientare românească. Pentru Republica Moldovenească Prutul trebuie să devină în istoria viitoare a ţinutului nu numai hotar geografic, dar şi graniţă politică. Peste Prut începe o altă regiune, unde domină un alt duh, alte tendinţe politice şi social-economice... Nu peste Prut, ci peste Nistru trece drumul nostru”. Gazeta oficială a Sfatului Ţării vorbea cititorilor despre orientarea peste Nistru în timp ce patru divizii româneşti (2 de cavalerie şi 2 de infanterie) impuneau „orientarea românească”. „Chestiunea Basarabiei” intra într-o nouă fază istorică.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.