Trebisăuţi este un sat şi comună din raionul Briceni. Trebisăuţi este unicul sat din comuna cu acelaşi nume, situat pe malul stîng al rîului Draghişte. Satul Trebisăuţi se află la o distanţă de 7 km de oraşul Briceni. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 2063 de oameni. Satul Trebisăuţi este atestat documentar în anul 1555.
Citeşte mai departe-
Istoria
- Retrospectiva civilizaţiilor antice
-
Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent
- Istoria antică a spaţiului carpato-nistreano-pontic
- „Moldovenii – temelia ţării”
- Numele Moldova
- De la sat la voievodat, la stat
- Structura social-administrativă a Moldovei
- Moldova de la munte pînă la mare
- Vremuri tulburi
-
Epoca lui Ştefan cel Mare
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova în sec. XVI – începutul sec. XVII
- Regimul fanariot (1711 – 1821)
- Cultura moldovenească în sec. XVIII – începutul sec.XIX
- Războaiele ruso-turce
- Moldova Nouă în proiectele geopolitice ale epocii
- Moldova în secolul al XIX-lea
- Moldova în secolul al XX-lea
- Domnitori şi conducători
- Simbolurile Moldovei istorice
- Simbolurile naționale ale Republicii Moldova
- Legislație
- Forţa spirituală a Statului Moldovenesc
Calendarul evenimentelor
Intervenția
Prima oară unităţi ale armatei române au intervenit în Republica Democratică Moldovenească la 7.12.1917. Documentele ne spun: „Telegramă către Sfatul Ţării din oraşul Cahul de la 7 decembrie 1917. În Leova au intrat două regimente româneşti. Prin mitraliere au fost împuşcaţi cinci ruşi... Arestările continuă. În Cahul e linişte”.
La începutul decadei a III-a a lui decembrie 1917 Kiţan, preşedintele comitetului sătesc Mingir a transmis la Chișinău o telegramă: „Satele Pogăneşti, Sarata-Rezeşi, Voineşti sînt înconjurate de armate româneşti. Se împuşcă în populaţie. Urgent cerem ajutor militar”. „Din Cărpineni ni se telegrafiază, că satele Pogăneşti, Sărata-Răzeși şi Voineşti sînt încercuite de armate româneşti, care împuşcă în populaţie. Locuitorii acestor sate roagă urgent ajutor militar...” (Бессарабская жизнь 21.12.1917). La 22.12.1917 Sfatul Ţării a primit telegramă de la preşedintele şi secretarul comitetului sătesc Cărpineni care confirma: „Satele vecine Topor, Pogăneşti, Voineşti sînt înconjurate de armate româneşti. Autorităţile sînt luate prizonieri. E rîndul Cărpinenilor”.
În primele zile ale lui ianuarie 1918 armatele româneşti au trecut Prutul, ocupînd oraşele Leova, Cahul, Bolgrad, Ungheni, satele Manta, Vadul lui Isac ş.a. Din presa vremii aflăm că „Oraşul Cahul a fost declarat de români sub stare de asediu. Unităţile militare (din localitate) şi populaţia au fost dezarmate. Sovietele şi comitetele au fost dezarmate. A fost introdusă pedeapsa cu moartea”.
Preşedintele comitetului Armatei a VI-a L. Degtearev nota în memoriile sale, că detaşamentele militare, la care s-au unit vreo 50 de soldaţi din Regimentul basarabean, se pregăteau să intre în luptă cu o unitate românească din vreo 250 de soldaţi. Însă românii au capitulat. Apoi au fost eliberaţi.
La 6.01.1918, noaptea a sosit dinspre Razdelnaia un eşalon cu transilvăneni. Prizonieri. Dar înarmaţi. Detaşamentele revoluţionare din Chișinău i-au blocat, i-au dezarmat, apoi i-au trimis la Odessa. Către 7.01.1918 unităţi româneşti ajunseră la Ghidighici, dar au fost respinse „la 18 verste” spre Călăraşi.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.