Recea este un sat şi comună din raionul Rîşcani. Din componenţa comunei fac parte localităţile Sverdiac, Slobozia-Recea și Recea. Localitatea se află la distanța de 16 km de orașul Rîșcani și la 165 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2601 oameni. Satul Recea a fost menționat documentar în anul 1429.
Citeşte mai departe-
Istoria
- Retrospectiva civilizaţiilor antice
-
Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent
- Istoria antică a spaţiului carpato-nistreano-pontic
- „Moldovenii – temelia ţării”
- Numele Moldova
- De la sat la voievodat, la stat
- Structura social-administrativă a Moldovei
- Moldova de la munte pînă la mare
- Vremuri tulburi
-
Epoca lui Ştefan cel Mare
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova în sec. XVI – începutul sec. XVII
- Regimul fanariot (1711 – 1821)
- Cultura moldovenească în sec. XVIII – începutul sec.XIX
- Războaiele ruso-turce
- Moldova Nouă în proiectele geopolitice ale epocii
- Moldova în secolul al XIX-lea
- Moldova în secolul al XX-lea
- Domnitori şi conducători
- Simbolurile Moldovei istorice
- Simbolurile naționale ale Republicii Moldova
- Legislație
- Forţa spirituală a Statului Moldovenesc
Calendarul evenimentelor
Mănăstirea Bocancea
![]() |
Foto: ortodoxia.md |
Mănăstirea Bocancea se află la 105 km de Chișinău. A foat întemeiată în 1869 ca schit al mănăstirii Hîrjauca. Pămîntul pe care a fost înființat schitul a fost cumpărat de la Leon Bocancea, pentru a se muta aici cu traiul locuitorii satului Hîrjăuca, care erau prea aproape de mănăstire. Însă sătenii au refuzat să se mute şi arhiepiscopul Antonie a fost nevoit să întemeieze pe această moşie o gospodărie călugărească. În 1872 a fost ridicată biserica din piatră, sfinţită cu hramul „Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel”.
În 1920 schitului i s-a dat numele Bocancea, după numele fostului proprietar al moşiei. În perioada dintre cele două războaie mondiale schitul Bocancea a devenit independent de mănăstirea Hîrjauca. Primul stareș a fost protosinghelul Gurie Tăutu.
În perioada sovietică shitul Bocancea a fost devastat, au fost arse icoanele și odoarele bisericii. Biserica a fost transformată în depozit de grîne, apoi în uscătorie de tutun. Stareţia a devenit sediul brigăzii de tractoare, iar în chiliile de lîngă biserică s-a instalat grădiniţa de copii. Cu timpul, totul ajunge în ruină.
Schitul Bocancea a fost reînfiinţat în 1991 de către ieromonahul Bartolomeu ca mănăstire de maici. Între 1994-1997 se execută lucrări de reparaţii sub patronajul mănăstirii Hîncu. În anul 1998 lăcaşul redevine independent, dobîndind statut de mănăstire de călugări.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.