Vladimirovca este un sat din cadrul comunei Găvănoasa, raionul Cahul. Satul are o suprafaţă de circa 0.88 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 7.24 km. Localitatea se află la distanța de 20 km de orașul Cahul și la 190 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 342 de oameni. Prima mențiune documentară a satului Vladimirovca datează din anul 1880.
Citeşte mai departe-
Istoria
- Retrospectiva civilizaţiilor antice
-
Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent
- Istoria antică a spaţiului carpato-nistreano-pontic
- „Moldovenii – temelia ţării”
- Numele Moldova
- De la sat la voievodat, la stat
- Structura social-administrativă a Moldovei
- Moldova de la munte pînă la mare
- Vremuri tulburi
-
Epoca lui Ştefan cel Mare
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova în sec. XVI – începutul sec. XVII
- Regimul fanariot (1711 – 1821)
- Cultura moldovenească în sec. XVIII – începutul sec.XIX
- Războaiele ruso-turce
- Moldova Nouă în proiectele geopolitice ale epocii
- Moldova în secolul al XIX-lea
- Moldova în secolul al XX-lea
- Domnitori şi conducători
- Simbolurile Moldovei istorice
- Simbolurile naționale ale Republicii Moldova
- Legislație
- Forţa spirituală a Statului Moldovenesc
Calendarul evenimentelor
Mănăstirea Pripiceni-Curchi
![]() |
Foto: ortodoxia.md |
Pe moșia satului Pripiceni-Curchi se află în prezent o mănăstire de maici a cărei începuturi le regăsim în secolul al XIX-lea. În anul 1808 căpitanul de grăniceri din ținutul Sorocii, Teodor Sabău, cumpără o parte din pămîntul boierului Dumitrache Clemente și o face danie mănăstirii Curchi din ținutul Orhei, una din cele mai bogate mănăstiri la acea dată în teritoriul dintre Nistru și Prut. Donatorii, Teodor Sabău și soția sa, se călugăresc sub numele de Filaret și Magnisia. Filaret se stabilește la mănăstirea Curchi, iar Magnisia – la mănăstirea Tabăra. Ei cumpără și dăruiesc mănăstirii Curchi circa 800 desetine de pămînt în hotarele satului Pripiceni. O parte din pămînt a fost sădită cu pădure, care și pînă astăzi poartă numele de Pădurea Călugărilor, restul terenurilor era folosit în scopuri agricole, lucrat de călugării și frații veniți de la Curchi.
În anul 1817, în partea de sud a moșiei se construiesc cîteva chilii și un schit de lemn în care călugării rămîn a locui permanent. În 1903, în vecinătatea Schitului este pusă temelia Bisericii de piatră cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dimitrie”, ctitorită de mănăstirea Curchi. Din 1920 Schitul devine oficial independent.
În 1959 lăcașul a fost închis, călugării transferați la mănăstirea Căpriana, iar averea mănăstirii confiscată: 80 ha pămînt arabil, 25 ha pădure, o moară și o oloiniță. Pînă în anul 1961 edificiile mănăstirii au fost gestionate de gospodăria colectivă din localitate, pentru ca mai tîrziu aici să fie deschis un spital pentru tratarea tuberculozei, care a funcționat pînă în 1993. Chiar în altarul bisericii Adormirea Maicii Domnului a fost amplasată bucătăria cantinei spitalului. În anul 1994 edificiile mănăstirești au fost retrocedate credincioșilor. În 1997 se transformă în Schit de Maici. În anul 2000, a fost sfințită Biserica de vară cu hramul „Sfintei Treimi”, iar în anul 2001 Schitul de la Pripceni-Curchi a căpătat statutul de Mănăstire.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.