Horeşti este un sat şi comună din raionul Ialoveni. Horeşti este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 25 km de orașul Ialoveni și la 38 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 3615 oameni. Satul Horești a fost menționat documentar în anul 1617.
Citeşte mai departe-
Istoria
- Retrospectiva civilizaţiilor antice
-
Istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri pînă în prezent
- Istoria antică a spaţiului carpato-nistreano-pontic
- „Moldovenii – temelia ţării”
- Numele Moldova
- De la sat la voievodat, la stat
- Structura social-administrativă a Moldovei
- Moldova de la munte pînă la mare
- Vremuri tulburi
-
Epoca lui Ştefan cel Mare
- Consolidarea statalităţii moldoveneşti
- Apărătorul Moldovei
- Moldova şi Ungaria
- Moldova şi Polonia
- „Duşmanii creştinătăţii”: otomanii, tătarii
- Ştefan Cel Mare şi Rusia
- Moldova şi Valahia
- Gospodarul Moldovei
- Fondator al istoriografiei moldoveneşti
- Promotor al Artei Monumentale
- Familia lui Ştefan cel Mare
- Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?
- Domnia şi biserica pravoslavnică
- „Au adus ruşi mulţi…”
- Filosofia Statului Moldovenesc
- Ştefan Legendarul
- Stephanus ille Magnus
- Ştefan cel Mare şi Moldova
- Moldova în sec. XVI – începutul sec. XVII
- Regimul fanariot (1711 – 1821)
- Cultura moldovenească în sec. XVIII – începutul sec.XIX
- Războaiele ruso-turce
- Moldova Nouă în proiectele geopolitice ale epocii
- Moldova în secolul al XIX-lea
- Moldova în secolul al XX-lea
- Domnitori şi conducători
- Simbolurile Moldovei istorice
- Simbolurile naționale ale Republicii Moldova
- Legislație
- Forţa spirituală a Statului Moldovenesc
Calendarul evenimentelor

Elena Ecaterina Rareş
![]() Doamna Elena Ecaterina Rareş, soţia lui Petru Rareş, s-a născut la sfîrşitul sec. al XV-lea în Serbia. Fiica despotului sîrb Iovan Brancovič și a Elenei Iacșici. Avea mai multe surori: Milița-Despina era căsătorită cu Neagoe Basarab, domnul Valahiei; alta, Maria era soția unui mare nobil ungur Ferdinand Frangipani; Magdalena era căsătorită cu cneazul polon Jan Wiesznowiecki. În fine, ea descindea din împărații Cantacuzini, din Comneni și din cneazul Lazăr, eroul poporului sîrb; era vară primară cu soția țarului Vasile al III-lea al Moscovei, ceea ce va avea urmări în relațiile moldo-ruse. Elena Rareş a ctitorit mai multe lăcaşe de cult, bisericile „Sf. Gheorghe” (1551) şi „Uspenia” (1552), în Botoşani, „Sfînta Înviere” (1551), în Suceava, pe a cărei pisanie stă scris: „Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvîrşirea Sfîntului Duh, a început acest hram în numele Învierii lui Hristos, L-a făcut şi isprăvit Elena Doamna lui Petru Voievod, fiica lui Ioan Despot, pentru sufletul Domnului ei, Petru Voievod, şi pentru sine, în anul 7059 [1551], luna ianuarie 15 zile”. A fost regentă pe durata domniei fiului său minor Ştefan, după turcirea celuilalt fiu, Iliaş, plecat la Constantinopol, după în 1551. Elena Rareș s-a amestecat în problemele succesiunii la tron, după asasinarea lui Ştefan, în 1552, sprijinind pe boierul Joldea. Elena Rareș a murit în 1553 la Suceava, executată din porunca ginerelui său, Alexandru Lăpuşneanu, pentru organizarea unui complot în vederea urcării pe tronul Moldovei a lui Constantin, cel de-al treilea fiu. A fost înmormîntată în biserica Mănăstirii Probota, ctitoria soţului său. |



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.